c.Branislav Stefanoski - Al Dabija
Cându iaste zbor ti toponimlu Sarmisegetuza, atumtsea s-astalj ma multe vider shi hipoteze ligate di nima shi arâzga etimologhica a aishtui ahârdzit câsâbâ ali Dakie.
Nica anlu 1998, tu amea carte: "Pelasghyi; limbâ, carte, numâ, Tetova, 1998”" tu fr: 122\123 am
scrisâ, tsitat: "Zborlu "VASILEVS" iaste formâ foneticâ cae iaste componatâ di zboarâle fundamentale; "VA + SIAL + E" yu "VA, VÂ" iasete subliment ti "oarâ di yinainâ (futur)", "SIAL" iaste zborlu pelasg ti "SOARE" a "E" iaste shcurtata forma di "IASTE, ESTE, E".
Ashi cându treile zboare "VA + SIAL + E" vâ sâ-s leagâ tu un zbor s-yine pân di zborlu "VASIALE" cai zbor tu armâneasca limbâ di pi fonetica stuchiashce tu "VÂSILJE", a tu greaca
tu "VASILEVS".
Ti comparatsie a datiljei explicatsie u lom tu mutrire titularea a vâsiljadzlor di tu alantile limbe, ashi tu limbile slave vâsiljelu s-tituleadzâ cu zboarâle "Va{a Svetlost" (vasha svetlost) cu simasie
"Avoastrâ Lunjinâ". Cându aista titulare u mutrim pit limba pelasghâ shi pistipsirea a Pelasghyilor tu ambrosia (nimorirea) a vâsiljelui atumtsea avem câ ufilisita forma la pelasghyi iaste "VASIL, VASIAL" tsi e di dip compatibilâ pi tuta atsea cae ma-n sus u dzâsim.
Ca sustsânire a aishcei mutrire dau shi ndao fotografiur di dao discoperite monete di localitetlu "Sarmizeghetusa" di Turda tu Rumunie.
Di pi fotografiurle poate ta sâ-s veadâ câ pi unâ monetâ scrie "ARMIS BASIL" (ARMIS VASIL) a pi alanta "SARMIS BASIL" (SARMIS VASIL). Cum pi aiste dao, ashitse shpi multe alte monete di asime shi amalâmâ cai sântu aflate Transilvania (Rumunie) yutsido iaste scriatâ "ARMIS" icâ "SARMIS". Scrisura "SARIMS" di pi moneta (2) sigura câ iaste mash unâ interpretatsie lingvisticâ di protoforma "SARMIS". Prezentatile monete cu ndao explicatsiur li aflai tipârite tu "Dacia Praistorica" di N.Densushianu pi fr.486,487. Tu datile explicatsiur N.Densushianu prubuiashce s-aflâ vârnâ ligâturâ anamisâ di textul di pi inscriptsiile "SARMIS VASIL" cu
numa al vârnui vâsilje cae lipseashce s-hibâ "SARMIS" icâ "ARMIS", ma tu documentile istorike vâsilje cu ahtare numâ nu-s aflâ. Di altâ parte numiroasile monete cu identicâ inscriptsie cai dâtescu di tu camâ ete, nu nâ da ti ndreptu texturle di pi scrisurle s-li ligâm mash pân di numa
shi identitetlu mash al un unic vâsilje. Cum ndao di monetile sântu aflate tu localitetlu Gradishte
(Sarmizeghetusa), a pi unâ di monetile iaste prezentat câsâbâ cu analte mushate sânâtoase stizme, atsea njljau ti ndreptu s-u dau amea interpretatsie, a atsea iaste câ tutunâ
di tu cae etâ sântu monetile cu inscriptsia "SARMIS BASIL" (SARMIS VASIL) cai sântu aflate tu atsele reghioane pi nâse totânâ iaste prezentat "VASILJelu" a câsâbâlui "SARMIZ e GHET usa", cai di altâ parte sigurâ câ sh-u-are amintatâ numa di pi aluilji fundatorr "Sarmitslji (Sarmatslji) shi "Ghetslji", a vâsiljelu cai li capitanilja l-irra vâsilje sh-a "Sarmatslor" sh-a "Ghetslor". bitisit tsitatu.
A tu fr. 162 di tu idyia carte am scrisâ, tsitat: "Tu istoria al N.Densushianu astiljem shi ndao alte expuner ligate pân di numa a Armânjlor, ashitse avem:
1.Tu "frândza 127; Plnius Hist. nat. VI.19.1.scrie: "Ultra sunt Scytharum populi.....antiqui (illos) Aramaeos (appellavere)".
tradusa iaste:
"Naparte (di-n-clo) sântu laoadzlji Scits ..... vecljilj Aramei".
Atsea s-dzâtse câ, di la Plinie (23-79) u avem informatsia câ laolu a Skitilor cai li acâtsa pârtsâle di la Dakia pân la muntile Ural a spetsial pân la muntile Cavcaz shi locurle di anvârligâ, singurlu ti identitetlu alui u ufilisea numa di "ARAMEI". Idya putem s-u mutrim ca: "Skitslji tu zâmane furâ Aramei". Aistâ informatsie nâ u da shi Aristotel cai tu aluile scrisurr are alâsatâ câ Skitslji trag di la Traceanjlji di tu Trakie. bitisit tsitatu.
Dupu ghiuvusirea a mamulte pinache di "Arhivile ali Dakie" aflate Sinaia, anligâturâ cu arâzga
etimologhicâ a terminilor "Sarmati" shi "Sarmigetuza", pot s-dau una videare completâ.
Sursa: Dacia Magazin, nr. 33, iunie 2006
Dedicatie pentru Corneliu DAC mandru:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu