Se afișează postările cu eticheta masagetii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta masagetii. Afișați toate postările

17 sept. 2009

Tomiris, regina dacilor


"CONTESA: E gata planul... Dacă izbuteşte,
Mi se va duce faima ca, la moartea Lui Cyrus, lui Thomyris Sciţiana." - Henric al VI-lea, Shakespeare.
Tomiris este, insa, regina masagetilor, neam cu getii, cum sunt si tiragetii. Nu de alta, dar "masagetii" se traduce prin getii mari, iar tiragetii sunt getii de la Tyr sau Nistru. Deci sunt toti geti, adica daci. Istoria oficiala spune ca masagetii sunt un neam iranian, pentru ca masagetii sunt sciti, adica iranieni. Nu pot decat sa ajung la urmatoarea concluzie: scitii, stramosii iranienilor si nu numai, sunt geti, adica daci. Asadar, putem vorbi de Tomiris, regina dacilor, personaj celebru in cultura europeana, imagine a Fecioarei, a victoriei binelui asupra raului in arta medievala, imortalizata de Shakespeare ca model pentru Ioana D'Arc.
Cine a fost Cyrus, pe care l-a invins si l-a decapitat asa cum a ramas in memoria culturala occidentala, puteti vedea aici sau aici. De remarcat ca Wikipdia romaneasca spune ca "
Cyrus a murit ,rănit într-o luptă,în prima linie a soldaţilor.A avut o moarte de erou. A fost pus într-un mormânt, dar a dispărut.", uitand de lupta cu masagetii sau dahii, de langa raul Syr Darya.
P.S. Numele Tomisului, actuala Constanta, vine de la fondatoarea sa - Tomiris.

2 sept. 2009

Limba noastã e a noastrã ?!

Uneori prin copierea unor pasaje într-un manual alternativ o carte, care altfel era sortitã sã se umple de praf, devine importantã, dar si periculoasã prin denigrarea oficialã a limbii noastre. B.P. Hasdeu, Mircea Eliade, discipolii lui Vasile Pârvan sau ai lui Nicolae Densuseanu ne învatã sã pretuim adevãratele valori.
Sibianul Aaron Florian spunea în 1843 la Academia Mihãileanã cã ni s-au negat originile si limba pentru cã n-am avut o constiintã a nationalitãtii noastre. Dar acum, la 160 de ani, când stiintele au evoluat, cum este posibil într-un stat de drept ca "legal" sã aparã "ipoteze" dãunãtoare? Pentru cei care cerceteazã limba românã a sosit momentul sã afle si ei cã ea face parte din familia limbilor indo-europene si cã România este o tarã din Europa, cã suntem printre putinele popoare (dacã nu unicul) sedentare din istoria ultimilor zece mii de ani si care de peste 7.500 de ani îsi numãrã leatul... Astfel, ceea ce n-a putut sã fie influentat în atâta amar de timp, nu putea sã fie influentat de ultima invazie neindoeuropeanã ce a afectat o micã zonã din nord-vestul spatiului ocupat de geto-daci, ramurã a tracilor.
Europenii vorbesc despre poporul Indo-european, iar Herodot consemna cã, dupã inzi tracii sunt cei mai numerosi... Azi indienii (fãrã pachistanezi si bengalezi) sunt peste un miliard. Oare prin traci nu se întelegea toatã populatia Europei, care azi de abia depãseste jumãtate de miliard (si nu doar popoarele balcanice care nu ating nici mãcar o sutã de milioane)? Centrul de greutate l-au format getii. Toponimele o confirmã... Bals si Bãlasa se regãsesc si dincolo de Marea Caspicã (lacul Balhas, cât si Balas - Valakhs, suveran al imperiului sasanid), iar (prin rotacismul b-v) în nord-vestul Europei se aflã Wales - locuitã de velsi (welsh), adicã Tara Galilor; pentru germani welsh înseamnã strãin, welt=univers si zur Welt bringen= a da nastere, iar în Benelux se gãsesc valonii. La noi s-au mai pãstrat localitãti ca Vlaha, Vlasca, Vlasini, Vlahii. Vlasa este localitate în Grecia. Aromânii sau macedoromânii au existat acolo, atingând apogeul sub domnia lui Alexandru Macedon în sec IV î.Hr. Conform izvoarelor antice, dincolo de marea Caspicã au trãit masagetii, cei care au dat numele lacului Balhas, iar mai spre sud desertul se numeste Lut. Termenii masã, mese si meseni, au dat numele (în mileniul II îHr. în sudul Greciei) orasului Messene în reg. Messenia. Cuceritã în sec. 8-7 îHr. de spartani, o parte a populatiei s-a refugiat în sudul Italiei si în Sicilia, unde au fondat orasul Messana. Cel mai vechi izvor despre meseni îl aflãm la sumerieni unde Mesannipada e regele întemeietor al primei dinastii din Ur (2563-2524 îHr.). Astfel "masa mesenilor" nu a asteptat, dupã toate probabilitãtile, sosirea lui Traian ca sã fie preluat din latinescul mensa (cum cred autorii DEX).
În întreaga Europã catolicã limba liturgicã si de cancelarie a fost latina pentru mult timp (Ovidiu Drâmba). Este eronatã ipoteza acelora care presupun cã despãrtirea definitivã în patru dialecte (a limbii române) s-a fãcut în secolul al XII-lea, când daco-româna (adicã româna n.n.) a început sã fie influentatã de limba maghiarã. Ce influentã poate avea o micã zonã intratã sub dominatie strãinã (în care elementul neindoeuropean era nesemnificativ, el însusi fiind influentat de cultura latinã într-un mod covârsitor)? Acestia erau într-un numãr atât de mic încât au apelat la germani (sasii si svabii) pentru a-si impune dominarea. Multe dintre cuvintele lor sunt tributare limbilor greacã, latinã si slavã - toate ramuri ale limbii-mame indoeuropene.
Dacã nu avem curajul sã luãm atitudine (se afirmã cã 60% din fondul lexical este de originã latinã, 40% de altã origine) ne vom trezi cã deja am dispãrut... Este dureros. Oare de ce au murit eroii neamului?... Oare n-ar fi momentul sã ne trezim?...
Vergiliu a scris Eneida, lãsând peste veacuri informatii despre originea nobilã a neamului sãu din troieni, fratii înaintasilor nostri condusi de Enea (urmas al lui mos Ene din traditia noastrã); miturile despre întemeierea unor orase din peninsula Italicã au la bazã câte un erou troian. Noi, cei renumiti acum peste 2500 ani pentru înaltele cunostinte medicale si filozofice, ne complãcem azi în a sustine cã ne-am uitat limba (fiind probabil surdo-muti foarte mult timp), pânã am început sã fim invadati, preluând totul, dintr-o mare iubire fatã de cei care ne jefuiau si ucideau fii. Când îti place sã fii maltratat intri în zona patologicului. Scapi de complexul de inferioritate atunci când constientizezi cã nu ai motive sã nu te simti normal, într-o lume în care putem fi adevãrati agenti ai normalizãrii.

Camelia Tripon 3/16/2007
Surs: www.observatorul.com