DOMNIA LUI URAN (OURANOS, MUNTEANUL)- DACIA PREISTORICA, de NICOLAE DENSUSIANU

1.Uran, cel dintai rege al locuitorilor de langa muntele Atlas in Dacia, c. 6.000 i.e.n.

Cel dintai rege care a domnit peste tinuturile de langa muntele Atlas, in nordul Istrului, a fost, dupa traditiunile vechi istorice, Uranos (Munteanul).

Atlantii (sau locuitorii de langa muntele Atlas, langa Oceanos Potamos), scrie Diodor Sicul, exceleaza intre toate popoarele vecine prin pieitatea lor deosebita si prin ospitalitatea lor. Ei se glorifica ca zeii (regii cei vechi divinizati) s-au nascut la dansii si anume povestesc: ca cel dintai care a domnit la dansii a fost Uran;

ca acesta a adunat pe oamenii care traiau risipiti si i-a facut sa locuiasca in sate si orase; le-a interzis sa traiasca si mai departe in faradelegi, dupa modul fearelor salbatice; i-a invatat sa cultive pamantul si sa pastreze fructele ce sunt bune de mancare si multe alte lucruri folositoare pentru viata de toate zilele. Domnia sa se extinsese peste partea cea mai mare a lumii, mai cu seama in regiunile de apus si de meazanoapte. Observand si studiind cu deosebita atentie cursul astrelor, Uran profetea multe fenomene ce aveau sa se intample pe ceriu. El a invatat poporul sa cunoasca sistemul anului dupa cursul Soarelui si a stabilit lunile fiecarui an dupa cursul lunei si dupa anumite ore din an. Din aceasta cauza, poporul de rand, care nu cunostea mersul regulat al astrelor, admirand exactitatea cu care se indeplineau lucrurile ce le prevestea dansul, si-a format credinta ca acest profet are intru adevar o parte din natura divina, iar dupa ce a incetat din viata i-a atribuit onori divine, atat pentru meritele ce le avea, cat si pentru cunostintele sale astronomice si a aplicat apoi numele de Ouranos (Munteanul) la ceriu, de o parte, fiindca cunoastea foarte bine rasaritul si apusul astrelor, cum si alte fenomene ceresti, iar, de alta parte, ca sa inalte meritele lui si toti sa-l numeasca rege pe vecie.

Despre Uran se spune ca a avut 45 de copii cu m ai multe sotii, dintre cari 22 cu sotia sa Titaea (Titania), mama titanilor, care pentru meritele si intelepciunea sa, a fost pusa dupa moarte intre zei, dandui-se numele de Gaea.

In timpul lui Uran, statul Pelasg avuse, dupa cum rezulta din legendele si traditiunile vechi, o organizatiune puternica, politica si militara.

Cea dintai clasa a nobilimii o formau asa-numitii titani, cu epitetul de hthonioi, „pamanteni”; aganoi, „gloriosi” si theoi, „divini”, fiindca, dupa traditiuni, ei apartineau la familia cea puternica si ilustra a dinastiei regale.

O alta clasa a societatii pelasge din timpurile aceste o formau meseriasii, cari se ocupau de tot felul de lucrari industriale (mechanai essan ep ergois) si cari figureaza la Hesiod sub numele de ciclopi.

Puterea militara a statului era reprezentata prin centimeni, Hekatogcheires. Dupa Hesiod, erau numai trei centimani; fiecare centiman avand cate 50 de capete, intelege capitanii. Rezulta asadar, ca in primele timpuri ale domniei lui Uran, regatul sau se compunea numai din trei comandamente sau circumsriptiuni militare, dupa cum si in timpurile dominatiunii romane, Dacia era impartita in trei provincii administrative.

Constitutiunea statului era teocratica. Toate afacerile publice se conduceau in numele divinitatii. Uran era monarh absolut. El uneste in mainile sale intreaga puterea politica, administrativa, judiciara, militara si sacerdotala.

Ouranos, ca nume personal, este un simplu apelativ geografic, ce deriva de la oros, cu sufixul ionic anos si cu intelesul de „ om de la munte” (Munteanul), dupa cum si sotia sa Gaea avea epitetul de orestera, adica „Munteana”. Tot astfel, ne spune Diodor Sicul ca zeii cei vechi au fost oameni si ca unii din acestia au primit numele lor de la regiunile peste cari domnise (Diodori Sic. lib. VI.2.12).

2. Uran sub numele de „Pelasgos”

In traditiunile istorice, Uran, cel dintai rege al rasei pelasge, ne mai apare si sub numele de Pelasgos.

Acest pelasg, dupa o traditiune de la Pausania, se distingea prin marimea corpului sau, prin puterea si frumusetea sa si intrecea pe toti ceilalti muritori prin darurile sufletului sau.

La Eschyl, Pelasg este fiul Gaeei sau al Terrei; iar poetul Asiu (c sec VII I i.e.n.) scrisese despre dansul urmatoarele versuri: Tara cea neagra (Gaia melaina) a nascut pe Pelasg cel asemeni zeilor, pe muntii cei cu culmi inalte, ca sa fie incepatoriul genului omenesc.

Pelasg, cum ne spune Pausania, a fost cel dintai care a invatat pe oameni sa-si construiasca colibe (Kalybas) spre a se apara in contra frigului, a ploilor si a caldurii; tot el i-a invatat sa-si faca haine cusute din piei de oaie, le-a interzis sa se mai nutreasca si in viitoriu cu frunze verzi, cu burieni si cu radacini, din cari unele nu erau bune de mancare, iar altele periculoase sanatatii; in fine, in ce priveste diferitele specii de grinda, Pelasg le-a permis sa intrebuinteze pentru mancare numai ghinda de fag.

In aceasta traditiune, dupa cum vedem, Pelasg are aceeasi genealogie, aceeasi patrie si aceleasi caractere civilizatoare ca Uran.

Pelasg este „asemenea zeilor”; el este fiul Gaeei sau al Terrei, nascut pe muntii cu culmi inalte; incepatoriul genului uman si primul monarh al lumii vechi. Peste tot, are aceleasi merite si aceleasi calificatiuni ca Uran.

Dupa gramaticul Apollodor, Pelasg este stramosul titanilor, dupa cum la Hesiod, Uran este parintele titanilor.

Dupa unii autori mai vechi, Pelasg este cel dintai stramos al hiperboreilor de langa muntele Atlas, dupa cum, la Diodor, Uran este cel dintai rege al locuitorilor de langa acelasi munte, Atlas.

(Dacia Preistorica, Nicolae Densusianu; edit. Obiectiv Craiova, Eugen Delcea)
Text preluat de pe danlupu.wordpress.com