24 oct. 2012

COMUNICAT

GRUPUL DE GANDIRE SI DE ACTIUNE
ROMANIA VIE
Catre societatea civila din Romania
Catre mass-media romana
Catre toti cetatenii Romaniei




Sambata, 20 octombrie 2012, echipa arheologica coordonata de Paul Damian, directorul adjunct al Muzeului National de Istorie al Romaniei din Bucuresti, a incheiat cercetarea sitului roman de la Sibot (Sibot 3), judetul Alba si a notificat in acest sens constructorul Strabag. Acesta a trecut la demolarea imediata si integrala a ruinelor, fapt ce ne-a fost confirmat ieri, 23 octombrie, de catre membrul Grupului de Gandire si de Actiune ROMANIA VIE, fondat de un grup de protestatari din Bucuresti, Piata Universitatii-zona Arhitectura, care s-a deplasat de urgenta in locatie si care va reveni cu fotografii de la fata locului.
Este de remarcat ca de sambata, 20 octombrie, pana luni, 22 octombrie, cand se pare ca a avut loc demolarea, nu a existat timpul fizic necesar intocmirii raportului final de cercetare, examinarii acestuia de catre Comisia Nationala de Arheologie, eliberarii recomandarii consultative a acesteia si redactarii si emiterii certificatului de descarcare de sarcina arheologica de catre Directia Judeteana de Cultura si Patrimoniu National Alba, din subordinea Ministerului, astfel ca desfiintarea vestigiilor s-a facut cu incalcarea flagranta a legii.
Tot marti, 23 octombrie, Alexandru Surcel din partea Grupului de Gandire si de Actiune ROMANIA VIE a avut o intalnire cu Paul Damian, discutia purtandu-se in biroul acestuia din incinta Muzeului National de Istorie al Romaniei (numit mai departe MNIR). Reproducem mai jos briefingul acestei discutii, cu remarci privind situatie de fapt constatata la Sibot si concluzii, care vor fi puse in bold.
Legat de Sibot, Paul Damian a confirmat ca cercetarea s-a incheiat sambata, 20 octombrie, fapt ce a fost notificat constructorului Strabag, cu care MNIR avea contract. Paul Damian a mai precizat ca a recomandat ingroparea in fundatiile autostrazii si nu demolarea unei parti a ruinelor, in special a zidurilor legate cu mortar- intrucat exista si ziduri legate cu pamant, mai greu de conservat odata expuse. Strabag ar fi acceptat de principiu, dar nu stia sigur daca recomandarea a fost respectata. Intrebat daca poate afla, a confirmat si a raspuns afirmativ la rugamintea noastra de a se interesa si a ne informa si pe noi. Suntem totusi rezervati daca ne va spune ceva si nu ramane decat sa asteptam. Intre timp, in urma deplasarii lui Adrian Lupu la fata locului stim ca Strabag nu a tinut seama de propunarea domnului director Damian.
Paul Damian a mai specificat ca obiceiul de a demola cu buldozerele fara a mai astepta eliberarea certificatului de descarcare de sarcina arheologica, pe raspunderea constructorului, imediat ce arheologii notifica sfarsitul cercetarii, este o practica curenta in Romania. El a admis ca acest fel de a proceda incalca prevederile legii, dar ca o nota generala atitudinea lui era una indulgenta, din motivele pe care le voi descrie mai jos.
Revenind la Sibot, Paul Damian a confirmat ca acesta nu era un sit inregistrat, chiar daca a fost strapuns de drumul national, intrucat acesta din urma a fost construit in anii '30 si '40, cand nu prea exista legislatie in materie de patrimoniu arheologic. De altfel, avand in vedere marimea si gradul de conservare a vicus-ului si cimitirului acestuia, cercetarea Sibotului a fost prelungita cu doua luni peste termenul convenit initial.
Per total, MNIR a avut in lucru pe tronsonul I Sebes- Orastie, unde antreprenor e Strabag, 11 situri arheologice, din care numai unui era cunoscut anterior. Din aceste 11 situri au fost recoltate peste 20 de tone de material arheologic.
Intre cele 11 situri s-a aflat si cel de la Tartaria afectat de autostrada, care nu este, asa cum am crezut initial, orasul neolitic, ci o asezare din prima epoca a fierului (Hallstatt), asadar tracica sau dacica timpurie.
Paul Damian a mai mentionat si alte situri foarte interesante din punct de vedere stiintific descoperite si cercetate ca efect al lucrarilor la A1, din care l-am retinut pe cel de la Uroiu, de langa Deva, actualmente un deal ce a format candva un ostrov al Muresului. Aici, la 6-7 metri sub nivelul solului- atat de adanc din cauza aluviunilor aduse de Mures in sute de ani-, au fost gasite bordeie dacice contemporane cu cetatile si orasele din munti, din perioada clasica a civilizatiei dacice, o descoperire rara in regiunile joase de podis sau campie, unde majoritatea asezarilor dacice, situate pe inaltimi mai usor de aparat sau pe maluri de rauri, au disparut in urma eroziunii naturale.
Per total, Paul Damian ne-a comunicat ca se estimeaza ca in medie la fiecare 100 km de autostrada exista 20-25 de situri arheologice. In mod cert el vede in constructia de autostrazi si in banii europeni absorbiti pentru asta o mare sansa pentru cercetarea arheologica, insistand ca in ultimii doi ani s-a cercetat si s-a descoperit cat in multi ani anteriori. A adus ca exemplu si Ungaria, unde, anterior Romaniei, constructia de autostrazi ar fi determinat un adevarat "boom" al arheologiei. Asta explica si indulgenta cu care el pare sa priveasca incalcarea legii de catre constructori gen Strabag si demolarea unor situri inainte de a exista toate actele cerute de lege; ca si Sabin Luca, Paul Damian a adus in discutie argumente ale constructorului, care nu constituie problema arheologului, precum termenele contractuale fata de dezvoltator.
Un input interesant a fost cel de pe parte procedurala. Paul Damian a confirmat ca pe baza raportului/rapoartelor de cercetare, Comisia Nationala de Arheologie face o recomandare, dar acesta e doar un organism consultativ. Prin urmare, Directiile Judetene de Cultura si Patrimoniu, din subordinea Ministerului, pot elibera certificate de de descarcare de sarcina arheologica care sa contrazica recomandarile Comisiei.
S-a atins in discutie si problema Rosiei Montane, unde Damian s-a aratat clar ca un "prieten" al proiectului miner, insistand ca acesta se va face si ca cercetarea galeriilor din masivul Calnic a fost una distructiva, arheologii fiind chemati sa faca cercetarea in perspectiva unei exploatari miniere si nu a parcului arheologic de care se vorbeste acum. El a mai insistat ca fara aceasta cercetare, nici nu s-ar fi stiut cate se stiu acum despre Rosia Montana.
Am mai discutat despre Valea Oltului, vechi drum roman punctat de numeroase situri, mai ales castre. Paul Damian a anuntat ca este foarte linistit in legatura cu aceasta zona, intrucat autostrada va trece la inaltime, unde este posibil sa se puna probleme de mediu, nu de arheologie, toate siturile fiind in vale.
O mentiune speciala a mai facut Paul Damian despre Micia, un castru asociat cu o importanta canaba, practic un oras, situat la Deva, care a fost ocolit de autostrada dupa multe insistente ale arheologilor, dar mai putin ca rezultat al acestora cat al calculelor economice determinate de durata prea lunga a cercetarilor. O alta poveste de succes este Pianu de Jos, unde 20 ha de oras neolitic si ceva epoca bronzului au fost cumparate si servesc doar ca islaz, activitate ce nu distruge vestigiile ingropate.
Paul Damian a mai amintit cum se mai ataca arheologii intre ei. De asemenea, in plan politic, desi a pomenit de cum au atacat Berceanu si Basescu arheologii ca "tin in loc" constructia autostrazilor, a gasit numai cuvinte de lauda pentru Andrei Plesu si, mai ales, Anca Boagiu.
In concluzie, avem de intreprins urmatoarele actiuni:
1. Plangere penala contra Strabag pentru demolarea ilegala a sitului Sibot 3.
2. De completat lista de cereri formulata in scrisoarea deschisa pe care o avem in lucru cu urmatoarele:
a. Inasprirea regimului legal al distrugerii de situri arheologice in absenta certificatului de descarcare de sarcina arheologica cu toate semnaturile si stampilele necesare.
b. Introducerea caracterului obligatoriu al recomandarilor Comisiei Nationale de Arheologie.
c. Transparenta lucrarilor Comisiei Nationale de Arheologie si a numirilor in aceasta, numai pe criteriu de competenta.
In incheiere, reiteram solicitarea formulata in petitia depusa de G.G.A. Romania Vie privind acordarea unei audiente de catre Ministrul Culturii si Patrimoniului National, domnul Puiu Hasotti.

Data: 24 octombrie 2012

GRUPUL DE GANDIRE SI DE ACTIUNE ROMANIA VIE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu