25 sept. 2012

Descoperire arheologica senzationala la Iasi




 Descoperirea facuta de un profesor intr-o localitate din judetul Iasi naste uimitoarea intrebare: primele forme de scriere din istoria lumii au fost folosite de o populatie care locuia pe aceste meleaguri? • Este vorba de doua tablite din piatra, ce prezinta inscriptii vechi de mii de ani  • "Cele doua tablite de piatra descoperite de mine in localitatea Handresti au o inscriptie care se aseamana cu «alfabetul» getilor! Ele par a fi ca cele de la Tartaria (vechi de peste 5.500 ani - n.r.). In viitor, specialistii vor descifra scrierea si vechimea lor pentru a stabili adevarul istoric. Mai mult, am descoperit si unelte din silex care sunt unice in aceasta zona. Cercetatorii vor merge tocmai in Ucraina pentru a vedea despre ce este vorba", dezvaluie Mihai Vasilencu

Descoperire unica si revolutionara la nivel mondial facuta de un arheolog iesean. Zilele trecute, profesorul Mihai Vasilencu a gasit, in localitatea Handresti, comuna Oteleni, o serie de tablite cu inscriptii misterioase. Alaturi de acestea au fost scoase la iveala si o serie de unelte din silex (n.r. - o varietate de cuart microcristalin sau criptocristalin gasit în creta) care nu par sa provina din aceasta parte a lumii. Deja, cercetatorii au inceput sa demareze investigatii de amploare pentru a descifra originea acestora.

Alfabet vechi de mii de ani 

Pasiunea si dorinta de a cunoaste trecutul acestor teritorii, alaturi de multa munca si talent l-au ajutat pe tanarul profesor Vasilencu sa faca aceasta descoperire senzationala. Este foarte probabil ca inscriptiile de pe tablitele gasite de istoric sa reprezinte o forma de scriere asemanatoare cu cea de la Tartaria, veche de peste 5.500 ani sau cu un alfabet al getilor (popor tracic, care în jurul anului 339, inainte de Hristos, locuia pe ambele maluri ale cursului inferior al Dunarii - n.r.). "In aceasta vara am continuat sa dau atentie vestigiilor care se afla pe teritoriul si împrejurul satului Hândresti din judetul Iasi. Aceasta preocupare a mea este legata de faptul ca aceasta zona este putin cunoscuta din punct de vedere istoric dar este foarte bogata în vestigii ce apartin Neoliticului, Eneoliticului, Bronzului sau Epocii Fierului. Unele piese atrag atentia de la o prima vedere datorita raritatii si frumusetii lor. Înca de la început mi-au atras atentia doua tablite de piatra ce au o inscriptie care se aseamana mai mult cu  «alfabetul getilor», la o prima vedere dar si cu tablitele de la Tartaria. Poate fi vorba si de o forma de scriere paleocrestina. Specialistii probabil vor descifra scrierea si vechimea ei pentru a stabili adevarul istoric. Aceste tablite au forma dreptunghiulara. Interesant este faptul ca aceste tablite provin dintr-o asezare din jurul satului Hândresti. Alte piese remarcabile gasite de mine sunt si doua nuclee de silex de marimi impresionante, cel mai mare are o lungime de 18 centimetri si o latime de opt, lame de silex, topoare de silex, topoare de piatra cu perforatie, de tip ciocan, fusaiole, greutati si capete de piatra ce erau atat ale unor maciuci, daltite, razuitoare, vârfuri de lance si sageata sau râsnite. Aceste piese provin din mai multe asezari si din perioade de acum peste trei mii de ani", dezvaluie Mihai Vasilencu. 


Vechi drum comercial ce mergea in nordul Europei

Conform datelor preliminare, se pare ca in aceasta zona exista, acum mii de ani, un drum comercial important ce facea legatura intre zona Moldovei si Ucrania, Polonia sau nordul Europei. Astfel, tocmai pentru a se realiza o cercetare de amploare, prof. univ. dr. Dumitru Boghian de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava va pleca in tara vecina pentru a se consulta in legatura cu vestigiile de la Handresti. "Profesorul Boghian, seful catedrei de Istorie Veche de la Universitatea din Suceava, va merge in Ucraina pentru a face cercetari in legatura cu ce am descoperit eu la Handresti. Eu vreau sa va spun ca aceste nuclee de silex nu sunt originare din aceasta zona. Aici, acum mii de ani, era un drum comercial important si aceste obiecte ar putea fi aduse din tara vecina ca obiecte de schimb. Eu, ca profesor de istorie al Scolii Generale din Oteleni, locatia Hândresti, m-am gândit sa amenajez si un spatiu muzeal în cadrul scolii pentru a-l folosi si în scop didactic. Am primit tot sprijinul autoritatilor, astfel ca am reusit în toamna aceasta sa amenajez un mic muzeu care va contribui la dezvoltarea interesului elevilor pentru izvoarele Istoriei Vechi. Am facut si un parteneriat de colaborare între Universitatea Stefan cel Mare din Suceava si Scoala Oteleni", spera ambitiosul profesor.


Nu e la prima descoperire

Dincolo de toate acestea trebuie mentionat ca, la inceputul acestui an, Vasilencu a mai facut o descoperire de senzatie. Atunci, gasirea unei serii de vestigii, vechi de peste 5.000 de ani, arata ca in zona Handresti - Oteleni exista dovezi ale civilizatiei umane ce ajung pana in Epoca Bronzului (4.500 - 5000 de ani i.Hr. - n.r.). "Atunci, in urma cercetarilor de suprafata am gasit foarte mult material arheologic, respectiv statuete zoomorfe sau antropomorfe, ceramica de trei tipuri: fina, semifina, grosiera. De asemenea, am gasit si urmele locuintelor, acestea fiind de forma dreptunghiulara, cu podina din lutuiala arsa, cuptoare de ardere a ceramicii, suflatoare, fusaiole, topoare de piatra sau varfuri de lance si de sageata din silex. Asezarea neolitica, de aici, se intinde pe aproximativ sase kilometri", concluzioneaza profesorul.


Teritoriu cercetat de marii arheologi ai Romaniei

Vasilencu are in plan sa realizeze, in viitor, si o monografie a satului Handresti. In plus, vrea ca istoria locului sa fie cunoscuta la nivel national. "Eu vreau sa realizez si monografia satului Hândresti si, in acest sens, am cercetat aceasta localitate folosind izvoare scrise dar am încercat sa cunosc si vechea vatra  Astfel ca, în primavara acestui an, facând unele cercetari de teren mi-am dat seama ca aici sunt asezari foarte vechi ce apartin mai multor epoci istorice si care ajung pana acum cinci mii de ani. De asemenea, in urma prospectiunilor arheologice am reusit sa adun mai multe vestigii, din mai multe zone ale satului, si din perioade istorice diferite în scopul realizarii unui «repertoriu arheologic». Sper, cu ajutorul unor specialisti, sa pot face o periodizare cât mai verosimila a asezarilor. Ca un exemplu pentru faptul ca marii arheologi ai Romaniei s-au interesat de zona este legat de anii 1949 - 1950. Atunci, o comisie formata din Radu Vulpe, Hortensia Dumitrescu sau Vladimir Dumitrescu si altii au cercetat aici", spune acesta. 


Valentin HUTANU

BUNA ZIUA IASI

21 sept. 2012

Lecţia de zbor


Mai întâi îţi strângi umerii,
mai apoi te înalţi pe vârful picioarelor,
închizi ochii
...
refuzi auzul.
Îţi spui în sine:
acum voi zbura.
Apoi zici:
Zbor
Şi acesta e zborul.

Îţi strângi umerii
cum se strâng râurile într-un singur fluviu.
Îţi închizi ochii
cum închid norii câmpia.
Te-nalţi pe vârful picioarelor
cum se înalţă piramida pe nisip.
Refuzi auzul,
auzul unui singur secol,
şi-apoi îţi spui în sinea ta:
acum voi zbura
de la naştere spre moarte.
După aceea zici:
Zbor
Şi acesta e timpul.

Îţi strângi râurile
cum strângi umerii
te înalţi pe behăitul caprelor
Zici: Nevermore.
Şi apoi:
fâlf
dai din aripile altcuiva;
şi apoi
eşti el,
iar el
este pururi altcineva.

(Nichita Stanescu)

de pe         :  

9 sept. 2012

Descoperire arheologica inedita la Ulpia Traiana Sarmizegetusa






O locuinţă aparţinând unui demnitar roman din secolul al II-lea, aflată sub Templul lui Iupiter şi al Triadei din Capitoliu, a fost descoperită în situl istoric de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa de o echipă de arheologi clujeni condusă de prof.univ.dr. Ioan Piso, informeaza comunicatul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva, citat de Agerpres.


Pereţii locuinţei sunt acoperiţi de o frescă viu colorată care prezintă elemente vegetale, dar şi alte motive care urmează să fie identificate, fiind cunoscut faptul că romanii aveau o înclinaţie deosebită pentru a-şi împodobi casele, atât la exterior, dar mai ales la interior.



'Renumitele fresce care înfrumuseţau pereţii interiori, reprezentând natura, scene mitologice sau chiar valorile filozofice sau morale ale proprietarului, s-au transmis şi caselor de la Sarmizegetusa. Locuinţa descoperită de dr. Ioan Piso şi echipa sa a aparţinut unui demnitar deoarece beneficia de aducţiune de apă. (...) Pe pereţii accesibili ai acestei încăperi s-au găsit câţiva metri pătraţi de frescă, iar din dărâmătură s-au scos bucăţi mari de tencuială pictată. Dintre toate descoperirile arheologice, fresca este cea mai sensibilă şi mai supusă degradării', se arată în comunicat.


Prof. Ioan Piso a solicitat sprijinul Comisiei Naţională a Monumentelor şi Siturilor Istorice şi al poliţiei locale pentru protejarea descoperirii. După părerea reputatului arheolog, fresca nu poate fi conservată la faţa locului, fiindcă s-ar afla în permanent pericol. De aceea, este nevoie ca aceasta să fie păstrată în muzeul din localitatea Sarmizegetusa, acesta fiind una dintre secţiile MCDR Deva.

'Ce ne rămâne de făcut este conservarea acestei fresce despre care, asemenea frescelor de la Pompeii şi Herculaneum, putem afirma că se poate încadra fără nicio îndoială în capodoperele geniului. Din nefericire, neştiinţa sau indolenţa românilor, au făcut ca în decursul timpului să se piardă fresce deosebit de valoroase, bătrânii locului povestind că pe zidurile romane văzuseră 'zugrăveli' de un stat de om cu flori şi 'îngeri'. Sperăm doar ca lecţia trecutului să ne înveţe să nu repetăm aceleaşi greşeli şi în prezent', se menţionează în comunicatul MCDR Deva.

În procesul de evaluare şi restaurare al frescei au fost implicaţi mai mulţi specialişti. Aceştia au întreprins deja demersurile necesare obţinerii avizelor şi fondurilor cerute de operaţiunile de transport, restaurare şi valorificare, expunerea frescelor publicului vizitator urmând să fie făcută la Muzeul de Arheologie de la Sarmizegetusa.





sursa:   http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-9511717-descoperire-arheologica-inedita-ulpia-traiana-sarmizegetusa.htm