Cetăţile antice şi epavele din străfundurile Mării Negre

Marea Neagră este plină de secrete, epavele şi ruinele antice împânzind străfundurile sale. Accesul la ele este unul dificil. Doar în anumite perioade ale anului, scafandrii dotaţi cu un echipament corespunzător au acces la numeroasele obiective de pe fundul mării, pentru că vechiul Pont Euxin îşi păstrează şi sub apă reputaţia de mare neprimitoare. "Anul acesta, din iunie şi până în septembrie, nu mi-am putut vedea degetele de la mână, atât de tulbure a fost apa", a spus instructorul de scufundări Evghenii Mărăşescu.

PORTUL CETĂŢII TOMIS. Mulţi dintre constănţeni nu ştiu faptul că pe o distanţă de 300 de metri în largul falezei Cazinoului se află ruinele subacvatice ale portului vechii cetăţi tomitane. Ele au fost cartografiate de cel considerat a fi părintele scafandreriei româneşti, Constantin Scarlat. Docuri, depozite de mărfuri şi alte structuri antice stau cuminţi, îngropate în uitare, aşteptând zile mai bune pentru arheologia românească. De asemenea, actuala Mangalie, vechea Callatis, are o bună porţiune sub apă. Cetatea subacvatică se întinde pe multe hectare, susţine Evghenii Mărăşescu. "De la Mangalia până la 2 Mai, mergând în larg până la 900 de metri sau chiar mai mult, se află un oraş antic subacvatic. Porţiuni de pavaj şi urme de ziduri sunt vizibile şi acum. Ar mai fi o variantă susţinută de specialişti. Conform acesteia, o parte din ruine sunt ale vechii cetăţi Callatis, iar o parte sunt urmele aşezărilor aflate pe nişte insule care formau un fel de port natural", a spus Mărăşescu.

EPAVE MEDIEVALE. Epavele antice şi medievale se odihnesc în mâlul Mării Negre, dar scafandrii susţin că nu le pot determina vechimea, acesta fiind apanajul arheologilor. Cel puţin patru epave considerate medievale se află în sudul litoralului. "Două sunt la Mangalia, una la Costineşti şi una la Eforie. Din ele se mai zăresc doar coastele şi chila. Pot fi zărite şi ancore sau amfore, dar alte obiecte mai mici sau comori nu există, pentru că în Marea Neagră s-au tranzacţionat doar bunuri de consum, nu ca-n Marea Caraibilor, pe unde erau transportate comorile Americii de Sud", a precizat Evghenii Mărăşescu.

AGATELE DE LA 2 MAI. Instructorul de scufundări a povestit că, dacă ar exista o legendă a comorilor, aceasta ar fi legată de golful de la 2 Mai. Potrivit legendei, o navă romană care a venit în Marea Neagră încărcată doar cu balast l-a aruncat când a luat marfă pentru pieţele imperiului. Însă balastul era sol vulcanic din zona Neapolelui, iar acesta conţinea agate scoase de vulcanul Vezuviu. Cu timpul, apa mării a spălat solul vulcanic, rămânând doar pietrele semipreţioase, despre care unii spun că le-au găsit pe plaja golfului de la 2 Mai.

POTOPUL A FOST AICI. Cea mai fascinantă realitate a Mării Negre este scăderea constantă a nivelului salinităţii, ceea ce indică, împreună cu urmele de locuire descoperite pe platforma continentală, la aproximativ 200 de metri adâncime, faptul că la origini ea a fost un lac cu apă dulce. Marea Mediterană s-a revărsat în lacul cu apă dulce şi a luat naştere Pontul Euxin. Pentru locuitorii din antichitate, evenimentul a reprezentat un veritabil potop, acesta putând fi sursa poveştilor numeroase din vechime, inclusiv a celei biblice. "Când eram eu mic, apa avea o salinitate de 17 la mie, iar acum salinitatea e de 11,12 la mie. Dacă în 30, 40 de ani a scăzut cu atât, e clar că are tendinţa de a reveni la starea iniţială, însă legătura directă cu Mediterana o va împiedica. Deci eu cred că experţii, cum ar fi celebrul Robert Ballard, au avut dreptate când au spus că aici a fost un lac ale cărui maluri au fost locuite", a încheiat Mărăşescu.

Octavian-Eugeniu MANU