30 apr. 2010

Iacob Dacul, Iacob Danezul sau Iacob de Dacia

Cel mai mult imi place sa gasesc articole pe net care incep cu: "a fost facuta o confuzie monstruoasa intre daci si dani". Atunci, dupa desteptii aia, toti mari cercetatori, fratele Iacob Dacul, Iacob Danezul sau Iacob de Dacia era un individ foarte confuz.

Brother Jacob Dacian, Jacob the Dane or in Latin Jacobus de Dacia, was a Danish Franciscan monk (Copenhagen c. 1484 – Michoacan, Mexico, 1566). He also called himself "Jacobus Gottorpius" referring to the royal estate of Gottorp. During his life he achieved fluency in eight languages. He achieved fame amongst the Indians of Michoacan for being a righteous and helpful man towards his flock. His relics, now lost, were kept for a long time by the Indians of Tarecuato who still celebrate his birthday every year.

A royal heir?

The Danish historian Jørgen Nybo Rasmussen (Rasmussen 1974) argues that Jacob was the illegitimate son of King John I of Denmark and the younger brother of King Christian II of Denmark. This interpretation is not shared by all historians but it is also the basis for the novel "Brother Jacob" by Danish author Henrik Stangerup. Key arguments in the case for Jacob's royal lineage are the fact that he described himself as coming from Gottorp, the estate of the Danish Kings Christian I and John, that he had an excellent education normally reserved for higher nobility, and that he seemed to enjoy protection from the higher political forces. It was also common for the younger sons of royalty to enter into the clergy since they could not inherit the throne.

Restul povestii il gasiti aici, pe wikipedia.

Pentru a vedea de ce dacul sau danezul dati click aici.

Gotthi = Getae

Si pentru ca vad pe diferite forumuri in engleza, dar si in romana, diferite pareri neavizate cum ca limba gotica ar fi de origine germanica, mai public odata ceea ce spune parintele gramaticii si dictionarului fundamental al limbii germane - limba germana e de origine gota. Deci nu poti sa sustii originea germanica a gotilor, poate doar originea gotica a germanilor. Am formulat-o asa, ca sa fie mai clar. Iar limba gota, sugereaza lingvistul care a pus bazele limbii germane moderne, se trage din limba getilor,tracilor si scitilor.

The opinion, Gotthi = Getae, has received in recent times the weighty support of Jacob Grimm on philological grounds. [....] Of all his more general works the boldest and most far-reaching was his Geschichte der deutschen Sprache (History of the German Language), in which the linguistic elements are emphasized. The subject of the work is the history which lies hidden in the words of the German language (the oldest natural history of the Teutonic tribes determined by means of language). For this purpose he laboriously collected the scattered words and allusions found in classical writers, and endeavoured to determine the relationship between the German language and those of the Getae, Tifracians, Scythians, and many other nations whose languages were at the time known only through doubtfully identified, often extremely corrupted remains preserved by Greek and Latin authors. Grimm's results have been greatly modified by the wider range of comparison and improved methods of investigation which now characterize linguistics, and many of the questions raised by him will probably forever remain obscure, but his book's influence has been profound. Articolul complet il gasiti aici.

Pe langa acesta mica precizare, daca tot am inceput, mai adaug ce am mai gasit mai demult prin presa nordica -

Getii sau gotii din Scandinavia

Scandinavian Goths
Fragment tradus


Paul Siding begins his history of Scandinavia by saying, “The present inhabitants of Denmark, as well as of Norway and Sweden, are successors of the enormous Gothic tribe formerly dwelling round about the Black Sea” (page 19, Scandinavian Races).

Notice that both the Svear and the Goths came from the area of the Black Sea. At the mouth of the Danube on the western shore is the area of Getae and Dacia in Roman times. According to Procopius, who wrote his history in the fifth century, Romans “say that the Goths are of the Getic race” (Book V. xxiv, 30).

The Getae are mentioned in the history of Herodotus (fifth century B.C.). In the translation by George Rawlinson, his brother Sir Henry gives this footnote: “The identity of the Getae with the Goths of later times is more than a plausible conjecture. It may be regarded as historically certain” (Vol. III, page 84, 1862 edition).

Jordanes, the best known Gothic historian, always speaks of the Getae and Goths as one people. He also calls them “Scythae.”

We find more evidence in other historical accounts. For example, “The Pictish Chronicle declares that the Scythians and Goths had a common origin” (page 216, The Races of Ireland and Scotland by W. C. Mackenzie).

The evidence also indicates that the Getae were the same kind of people as the Dacians. They both spoke the same language according to Strabo (7.3.13). Pliny says that the Getae were called Dacians by the Romans (Book IV, xxi, 80).

Duchesne, who collected the Norman chronicles in the seventeenth century, has no doubt whatever that the Normans were Dacians and consistently calls them by that name in his preface.

Dudo, who wrote the earliest history of the Normans in the tenth century, also had no doubt that they came from Scythia beyond the Danube. He also said they were Dacians.

by Robert C. Boraker
(This article was published in The Plain Truth, Norwegian Edition, July/August 1984, p.10.)


Paul Siding isi incepe a sa istorie a Scandinaviei spunand, "Actualii locuitori ai Danemarcei, Norvegiei si Suediei, sunt urmasii enormului trib gotic care isi are originile in jurul Marii Negre" (pagina 19, Rasele Scandinave).
Luati aminte ca atat Svearii, cat si Gotii au venit din zona Marii Negre. La gurile Dunarii, pe tarmul vestic este zona Getilor si Dacia in timpurile Romanilor. Dupa Procopius, care si-a scris istoriile in secolul al cincilea, Romanii "spun ca Gotii sunt parte a rasei Getice" (Cartea V. xxiv, 30).
Getii sunt mentionati in opera lui Herodot (secolul cinci, i.e.n.). In traducerea lui George Rawlinson, fratele sau Sir Henry scrie aceasta nota de subsol: "Faptul ca Getii sunt identici cu Gotii de mai tarziu este mai mult decat o conjuctura plauzibila. Poate fi privit ca o certitudine istorica" (Vol. III, pagina 84, editia din 1862).
Jordanes, cel mai cunoscut istoric al Gotilor, vorbeste intotdeuna de Geti si Goti ca de un popor. El ii mai numeste si "Sciti".
Mai gasim dovezi si in alte relatari istorice. De exemplu, "Cronica Picta declara ca Scitii si Gotii au o origine comuna" (pagina 216, Rasele Irlandei si Scotiei de W.C. Mackenzie).
Dovezile mai indica si faptul ca Getii erau acelasi popor cu Dacii. Ei vorbeau aceeasi limba, spune Strabon (7.3.13). Plinius spune ca Getii erau numiti Daci de Romani (cartea IV, xxi, 80).
Duchesne, care a cules cronicile normande in secolul al XVII-lea, nu are niciun dubiu ca Normanzii erau Dacii, asadar ii numeste astfel in prefata sa.
Dudo, care a scris cea mai veche istorie a Normanzilor in secolul zece, considera ca ei veneau din Scitia de peste Dunare. El mai spune ca ei erau Daci.

De Robert C. Boraker
(Acest articol a fost publicat in The Plain Truth, editie norvegiana, iulie/august 1984, p. 10)

Deci, totusi, nenea asta avea dreptate? Hai sa pun si postarea respectiva, in caz ca nu dati click pe link.

Heinrich Pantaleon - dacii sau gotii
Heinrich Pantaleon, (* 13 iulie 1522 - † 3 martie 1595) profesor de origine elveţiană, născut la Basel, şi-a început studiile în oraşul natal şi le-a continuat la diferite universităţi germane. A studiat limbile vechi, dar şi matematica, teologia, ştiinţele naturii, iar mai târziu şi medicina. Timp de 37 de ani a fost profesor la Basel, pentru a ajunge apoi la curtea împăratului Maximilian II, care i-a apreciat în chip deosebit meritele şi l-a numit comite palatin. Autor a numeroase cărţi din cele mai variate domenii (poezie, istorie, geografie, medicină), Pantaleon a fost, după cum arată şi preocupările, un spirit universal, ca, de altfel, mulţi dintre umaniştii vremii. "Cartea eroilor naţiunii germane" (Teutscher Nation Warhafften Helden [...], i. e. Prosopographia heroum atque illustrium virorum totius Germaniæ, Basel 1567-1578), a fost cea mai de seamă lucrare a sa.(wikipedia)

Deci un baiat destul de citit, un "spirit universal", va inselati! Era un BOU. De ce? pai e inca unu din lungul sir de agarizi care a facut confuzia intre geti si goti; in cazul lui mai grav, intre daci si goti. Pentru ca-n Prosopographia heroum atque illustrium virorum totius Germaniæ (Cartea eroilor natiunii germane) spune ca regii daci sunt goti. E de neacceptat o asemenea abatere de la stiinta riguroasa a istoriei care spune clar ca e imposibil asa ceva!!! Caut pe net si niste citate din infama opera acceptata inclusiv de Max ala care, culmea, a fost si împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Cand le gasesc, le public, ca sa aveti posiblitatea sa va amuzti de prostia unor oameni...

Actualizare

Iata un citat malefic din opera pardalnica mentionata mai sus: "Legenda Dacus, numit şi Danus, al treilea tovarăş al lui Tuiscon era înzestrat cu mare seriozitate şi pricepere. Tuiscon l-a aşezat în calitate de duce să stăpânească ţara de dincoace şi de dincolo de Istru, de asemenea spre miază-noapte, până în Sarmaţia şi spre miază-zi, până la Dunăre. După aceasta a condus un mare popor, al dacilor, până către marea germană (Marea Baltică) şi până către popoarele de miază-noapte şi cele de pe insule. După părerea unora, afirmaţia anterioară însemnă că Dacus a constituit pe denmarci sau danezi. Ţara aceasta o stăpâneşte şi în ziua de azi regele Danemarcei, având un mare renume între ducii germani. Vechii locuitori ai acestei ţări (Danemarca) s-au numit cimbri sau cimerieni. S-a stabilit însă că ţara pe care au locuit-o mai întâi, numită de la Dacus, Dacia, formează în ziua de azi Marea Valahie, iar o parte din ea se numeşte Transilvania sau Siebenburgen, în limba germană."



Precizez totusi, ironic (anunt ironia pentru retarzi), ca toti autorii mentionati mai sus sunt, mai mult ca sigur, niste protocronisti si dacomani ordinari, interesati sa propage ideologia national-comunistoida ceausista si legionara a dacismului agresiv si extremist, care duce la intemeierea de fronturi de lupta cu arme si bombe impotriva societatii democratice multilateral dezvoltate. Pentru ca niste cetateni nu pot forma un front comun pentru a promova ceea ce vor ei, frontul nu poate fi o unire la nivel ideologic, ci trebuie sa includa atentate, dar deja deviez, mai rau decat anumiti cetateni din strainatate care ne spun ce ar fi bine sa facem la noi acasa.

29 apr. 2010

Câştigător de Oscar si regizor al filmului „JFK”, OLIVER STONE spune că ADOLF HITLER a fost „susţinut de bancheri din vest”

Citez din articolul Oscar-winning US filmmaker Oliver Stone says Adolf Hitler was ‘enabled by Western bankers’:

BANGKOK, Thailanda — Adolf Hitler a fost un psihopat şi un monstru, dar a ajuns la putere mulţumită marilor lideri din afaceri şi altor suporteri care admirau jurământul lui de a distruge comunismul şi de a controla muncitorii, a afirmat luni Oliver Stone, celebrul regizor Hollywoodian.

Stone, care lucrează la un documentar în 10 părţi despre secolul al XX-lea, intitulat „Istoria secretă a Statelor Unite”, spune că dictatorul german „a fost susţinut de către bancheri din vest” şi a reuşit să „seducă” complexul militar industrial al Germaniei.

„Hitler este un monstru. Nu este nicio îndoială. Nu am nicio simpatie pentru Hitler. Era un psihopat nebun”, a spus Stone reporterilor din capitala Thailandei. „Dar asemenea monstrului Frankenstein, a existat şi un doctor Frankenstein. El este un produs al erei sale”.

„Stone a fost în Bangkok pentru a ţine o prelegere pentru liceeni despre rolul filmului în crearea păcii, ca parte a vizitei organizate de Fundaţia Internaţională pentru Pace, cu sediul în Viena.

El spune că ţinta documentarului pe care îl realizează în colaborare cu doi istorici a fost aceea de a oferi o mai bună înţelegere asupra secolului al XX-lea şi cum unele dintre acele lecţii pot fi relevante pentru preşedintele Barack Obama în 2010.

„Ce a devenit America? Cum putem noi, în America, să nu învăţăm din ceea ce s-a întâmplat în Germania, în 1930”, întreabă regizorul premiat la Oscar.

Mai devreme, în aceeaşi zi, Stone a spus unui grup de aproape 300 de studenţi că filmul lui din 1991, „JFK”, a fost cel mai controversat film al său de la acea dată şi că SUA continuă să nege posibilitatea ca cineva, altcineva decât Lee Harvey Oswald, a putut să-l asasineze pe John F. Kennedy.

Stone a spus că explorarea unor teorii alternative asupra asasinării lui JFK rămâne prea sensibilă pentru cei din media sau din mediul academic care „şi-ar pune în pericol cariera şi funcţia”.

„Până în zilele noastre, mulţi cetăţeni americani cu roluri cheie neagă această ipoteză”, a afirmat Stone. „Ei nici nu vor să audă de posibilitatea ca JFK să fi fost omorât de altcineva în afară de Lee Harvey Oswald. Este un basm naţional.”

„JFK” ridiculizează concluzia Comisiei Warren cum că Oswald a acţionat singur şi sugerează existenţa unei conspiraţii masive.

Filmul lui Stone se axează pe o teorie a Avocatului Jim Garrison, din New Orleans, care susţine că o revoltă/misiune condusă de CIA a omorât preşedintele şi conspiratorii au scăpat fără pedeapsă. Teoriile lui Garrison au fost aduse în justiţie în 1967, dar Clay Shaw, presupusul „geniu rău” din spatele asasinării a fost achitat.

Stone a spus luni că „a fost un lucru bun” că s-a redeschis discuţia despre asasinarea lui JFK. Dar regizorul a fost luat sub colimator de către istorici şi critici de film care îl acuzau că a făcut uz de informaţii false, de personaje inventate şi a dat întâietate speculaţiei în detrimentul adevărului, pentru a-şi susţine teoria lui că asasinatul a fost o conspiraţie la nivel înalt, concepută de către Guvern.

„Este o poveste extraordinară şi am realizat-o”, spune Stone. „Am crezut că voi fi respectat pentru asta şi am fost ocărât de presă. Am fost numit un creator de mituri, un propagandist. Nu m-am aşteptat la asta. Am crezut că subiectul asasinării lui Kennedy este unul sigur.”

Stone este faimos pentru alte câteva filme, inclusiv filmele despre Vietnam „Născut pe 4 iulie” şi „Plutonul”, care a câştigat patru premii Oscar, inclusiv cel mai bun film şi cel mai bun regizor.

Comentariu saccsiv:

Spune Oliver Stone ceva, dar nu spune tot.

Unul dintre cei mai activi luptatori impotriva Federal Reserve a fost politicianul republican Louis Thomas McFadden (1876-1936), Chairman al United States House Committee on Banking and Currency 1920-1931. Iata o mostra din discursul sau anti ELITE din perioada trimfului nazist din Germania:

Dupa primul razboi mondial Germania a cazut in mainile bancherilor internationali care acum o conduc si o aprovizioneaza dar o si imobilizeaza. I-au cumparat industria, i-au luat resursele, ii controleaza industria si utilitatile publice.

Bancherii internationali subventioneaza actualul guvern al Germaniei si de asemenea aprovizioneaza fiecare dolar din banii pe care Adolf Hitler i-a folosit in campania sa risipitoare. Prin intermediul Federal Reserve Board peste 30 de miliarde dolari din banii americanilor au fost pompati spre Germania. Cu totii ati auzit de cheltuielile ce au loc in Germania: locuinte moderniste, marele ei planetarium, salile ei de gimnastica, bazinele de inot, autostrazile ei, fabricile ei perfecte. Toate acestea au fost facute cu banii nostrii. Toate acestea au fost daruite Germaniei prin intermediul Federal Reserve Board.

Federal Reserve Board a pompat atat de multe miliarde de dolari spre Germania, incat nici nu indraznesc sa spuna suma totala.”



Fragment preluat de pe saccsiv.wordpress.com

28 apr. 2010

Marele neam al Tracilor




Ca sa ilustram afirmatia lui Herodot în ceea ce priveste marele numar al populatiei tracice, însiram o parte din numele celor peste 100 de triburi, cunoscute documentar:

1.Agrianii; 2.Apulii; 3.Apsinthioi; 4.Astai; 5.Bebryoi; 6.Berecyntae; 7.Besii; 8.Bisaltai; 9.Bithyni; 10.Briantai; 11.Brisai; 12.Brygoi; 13.Carpi; 14.Corpilli; 15.Costabocii; 16.Crobyzii; 17.Dacii; 18.Daursioi; 19.Derronea; 20.Dioi; 21.Disorai; 22.Drosoii; 23.Drugerii; 24.Edonii; 25.Galaioi; 26.Getae; 27.Iaiai (Lai); 28.Maedi; 29.Maedobythini; 30.Mezeanoi; 31.Mygdones; 32.Mysoi (Moesii); 33.Nipsaioi; 34.Odomantii; 35.Odrysiai; 36.Oitensisi; 37.Olizones; 38.Paioplai; 39.Panaioi; 40.Piastai; 41.Piengitai; 42.Pienghigoi; 43.Pyrogeri; 44.Rondaicii; 45.Saboii; 46.Saiaii; 47.Samaioii; 48.Sapaioi; 49.Selletes; 50.Serdoi; 51.Sialetai; 52.Sintoi; 53.Singi; 54.Siriopaionos; 55.Sithones; 56.Sucii; 57.Sacii; 58.Terizii; 59.Thunataii; 60.Tilataioi; 61.Tintenoi; 62.Tranipsai; 63.Trausi; 64.Treres; 65.Tribalii; 66.Tiragetae; 67.Usdicesii; 68.Utii; 69.Zbalenoi; 70.Zeranioi; 71.Bolohovenii (tara valaha).

Herodian gramaticul în a doua jumatate a sec.II, consemneaza: „neamul Dacilor care se numeste si (neamul) Dailor, Daii sau Daos" . Tot Dacii se numeau Davi sau Dabi.

Mai mentionam oarecare detalii în legatura cu acest mare popor. Dacii Mari erau în Maramures. Alte triburi de daci erau în muntii Tatra si Matra din Moravia, dar numele lor nu sint identificate. Pe rîul Vistula exista „orasul Getidava". În „Dacia Porolissensis (dupa centrul Porolissum) întîlnim subnumiri ca Daci Caucoenses, Predavenses, alaturi de Daci Apulenses (dupa marele centru Apulum). Daci Rotacenses, raspînditi pîna la curbura muntilor. Apoi, Daci Buridavenses, în tinutul Buridavei dacice, descoperiti la Ocnita-Vîlcea în jurul bogatelor saline de la Ocnele Mari, Potulatenses în Dacia Malvensis, împreuna cu Piephigi, Ciagisi, Saldenses, Albocenses, Biephi, aceste trei ocupînd întregul Banat de azi. În sudul Dunarii, urmînd o diviziune mare de mai tîrziu, gasim triburi trace ca Obulenses si Apiarenses. Pe coasta Marii Negre, mai spre sud, se aflau Crobysii, Seletii, Nipsaei, Samaii, Bennii, Coelaletii, Sapaii, Corpillii, Caenii, Scirmiades, Astii, iar la mijlocul lor, Odrisii, adica tribul care a creat un regat prin unirea acestora.

S-a ajuns astfel, în partea de sud a muntilor Haemusului, la Tracia Minor. Între muntii Haemus si fluviu, unde locuia tribul Picenses, erau raspînditi Tribalii, bine cunoscuti în istorie, Dimenses în zona revarsarii Oltului, împreuna cu Usdicenses si Artacii în munti. În sudul Dunarii erau bineînteles Moesii, care împreuna cu aceste triburi, formau populatia celor doua Moesii". La sudul Dunarii, poate chiar catre Marea Neagra, era tribul Absinthilor sau Apsintilor, care cultivau o planta din care confectionau bautura absintul. Un alt trib al Satrilor, a fost acela al Bessilor, care formasera un stat Bessica. Am facut acest lung citat dupa I.I. Russu si Iosif Constantin Dragan[205]. Acestia îmbratisasera gnosticismul crestin si în timpul episcopului Niceta de Remesiana au trecut la ritul ortodox.

Este interesanta precizarea lui Strabon (dupa 19 d.H.): „Elinii au socotit pe Geti de neam tracic. Acesti Geti locuiau si pe un mal si pe celalalt al Istrului, ca si Misii, care sint si ei Traci – acum ei se mai numesc Moesi; si de la ei au pornit si Misii, statorniciti în zilele noastre printre Lidieni, Frigieni si Troieni. Frigianii nu sint alceva decît Brigii, popor tracic, ca si Migdonii si Bebricii. Medobitinii, Bitinii, Tinii si – socot eu – Mariandinii. Acestia au parasit cu totii Europa. Misii însa au ramas pe loc". Posidoniu [206], pe drept scrie ca pe Misii din Tracia (Europa) „i-a pomenit Homer în versurile sale"[207]. Din giganticul arbore al Tracilor, facea parte neamul amazoanelor[208].

Mai amintim Singii, întemeietorii cetatii Singidunum. De fapt în toate davele dacice, cercetatorii au cautat numele unui trib. În realitate este vorba de unul si acelasi mare popor al tracilor, cunoscut sub mai multe nume, dupa locul pe care-l ocupau în timpul unor conflicte. Tot Traci trebuie sa fi fost si enoriasii viitoarei episcopii crestine a Carpatiilor, sau a Carpatiului (M.S. Firmilian). Ceva mai mult: „neamurile tracice din care faceau parte si Daco-Getii, Tracii de nord, au creat una din cele mai stralucite culturi unitare, materiale si spirituale, comparabila cu cea miceniana."[209]. Tot Traci au fost Macedonenii preromani. „Tipul antropologic al Romanilor macedoneni" este acelasi cu al Romanilor de pretutindeni"[210]

Tracii, Dacii si Romanii

În ceea ce priveste etnia tracilor, I.C. Dragan spune ca „Tracii sint prezenti în Epir si Tesalia; muntele sacru al lumii elene, Olimpul, se înalta într-o zona locuita de Traci. Mama lui Sofocle era o traca, iar tatal celui mai mare istoric al antichitatii, Tucidide, era un trac. Atunci cînd acesta din urma este nevoit sa se retraga din viata publica, datorita unor esecuri, îsi regaseste linistea pentru a medita si a scrie opera care l-a facut nemuritor, la mosiile sale din Tracia".

„Spiritual, cele mai de seama sanctuare, cel de la Dodona, cel de la Delphi, sint creatie traca. O parte dintre divinitatile panteonului grecesc si apoi roman sint de origine traca: Apollo, Artemis, Ares, Dionisos etc., ca si unii eroi ai lumii grecesti, cum este cazul lui Diomede, care fusese initial un rege trac"[211]. Ca un memento, acelasi tracolog are pe ultima pagina a buletinului, în fiecare numar, o harta reprezentînd „Spatiul Tracic" si textul din Herodot: „Tracii sint neamul cel mai numeros si mai raspîndit din lume, dupa cel al indienilor". N. Iorga spunea în 1925, ca muzica populara si cîntecul romanesc provin din „muzica Tracilor". Dacii „polistai" erau cunoscuti lui Iosif Flavian[212], cu care-i compara pe esenieni[213]. În general, Dacii erau iubitori de muzica si de poezie. Athenaios scrie ca „Getii cînta din citerele lor pe care le aduc cu ei cînd se gasesc într-o solie"[214]. Se pastreaza si azi termenii cetera si ceteras.

Iosif Constantin Dragan, prezinta cel mai logic si documentat studiu din cîte s-au scris pîna prezent, în ceea ce priveste Dacii si Romanii. El spune[215] ca în istoria Romanilor sint doua tendinte „asupra originii poporului roman: una dacica si alta romana, considerate în opozitie, dupa unii interpreti neavizati" (Ex. Constantin Preda contra cercetatorului Nicolae Copoiu). La fel economistul Gheorghe Radulescu (fost Gogu).

Daca dintre cei cei 80 de împarati cîti a avut marele stat, 40 (patruzeci) au fost Daco-Iliri (p.3), vom întelege marele rol jucat de Traco-Daci în viata imperiala si numarul redus al asa-zisilor Romani, care nu erau decît o minora clasa dominanta în relatia stapîn si sclav. „Diferenta genetica între Romani si Daci, nu era prea mare, caci si cei dintîi tot „din acel numeros si raspîndit popor din lume, Tracii", cum spune clar Herodot, se trageau prin cele patru elemente tracice: Italienii trecuti peste pasurile alpine si stabiliti în Latium[216], Veneto-Mesapi-Apuli-Calabri plecati din Haemus-Dalmatia si stabiliti în est, Etruscii plecati din Anatolia (Troada, Mysia, Lydia, Frigia, la rîndul lor popositi tot din Haemus si de la Dunare, Dardanii fondatori ai Troiei impunînd si azi numele strîmtorilor) si debarcati în parte în vestul Italiei, unde au dezvoltat prima lor civilizatie, si Italiotii-Ahei asezati în sud si în Sicilia, fugiti din Acheia-Grecia, unde venisera în sec.XVI, din nord, de la Dunare, la sosirea fratilor lor Dorieni, plecati din (actualul) Banat cu ustensile si arme de fier, impunîndu-se si formînd poporul care abia în sec.IX si cu greu a preluat numele de Helen, dupa cum spune clar marele Tucidide în Istoria razboiului peloponesiac (vezi primele pagini). Dupa cum se vede si fratii nostri Italieni tot „Traci" sint si ei la origine si nimeni nu se supara de aceasta.

Mai mult, o seama de mari carturari si specialisti arheologi, numismatici adevarati, lingvisti, au constituit la Roma în 1985, un „Centru European de Studii Trace", care au ales ca presedinte tocmai pe istoricul trac acuzat de „diletantii autori" ai celor publicate în „Romania literara" (1986, oct.16). Este vorba de Prof. Dr. Nicolae Copoiu, un mare deschizator de drumuri în problemele încurcate de oameni fara discernamînt, acelea ale traco-dacismului. Mari personalitati ale culturii universale ca: Orfeu (poet si muzician, fiul lui Diagros, regele Tracilor si al muzei Caliope), Platon, Socrate au fost traci.Mai întîi amintim ca studii recente, datînd din acest secol, facute de „Institutul de Studii Romane", publicate în numeroase tomuri afirma: „il s’ansuit que les «Italiques», les premiere qui sont établi en Latium et dans les régions voisines, provienent du centre du Danube et qu’ils ont traversé le pas des Alpes"[217]

Daca faptele s-au petrecut asa, se mai poate oare întreba cineva de ce limba latina vulgara si limba traco-dacilor au atîtea asemanari, care odinioara mergeau pîna la identitate? De asemenea se mai poate întreba cineva de ce cele mai multe inscriptii în latina culta s-au descoperit în Dacia? Faptele vorbesc de la sine. De altfel, lumea tracica a fost „prima civilizatie euromediteraneana, înaintea celei greco-romane"[218].

„Izolate elemente populare, si chiar militari geto-daci, se cunosc la Roma si în imperiu, mult înainte de anul 106 d.H., ca prizonieri si captivi, ca si diversi „civili" sau din grupele „deportatilor" în sec.I d.H. din Getia, din Dacia carpatica în Moesia romana; dar numarul si importanta lor creste considerabil; numai odata cu ocuparea Daciei"[219], de fapt numai a unei parti din marele regat. Daca avem în vedere desfiintarea Imperiului macedonean si cotropirea de catre aceeasi Romani a Geto-Dacilor sud-dunareni, în prima faza, vom întelege ca asa-zisele incursiuni ale Dacilor nord-dunareni, la sud de Dunare, nu aveau caracterul incursiunilor barbare, ci erau încercari legitime ale regilor daci de a-si reface marele stat. Declinul marelui regat dacic a început odata cu ocuparea de catre Romanii peninsulari, italici, a sudului Dunarii.




Sursa: /www.enciclopedia-dacica.ro

27 apr. 2010

LIRA TRACĂ. Orfeu-cobzarul

Data publicarii: 03.01.2010

Am semnalat, cu ceva timp în urmă, la lansarea unei cărţi despre geto-daci, prezenţa la eveniment a unui cobzar pe post de comentator: Ion Creţeanu din Voineasa. Rapsodul oltean, care este realmente un “Grigore Leşe al Sudului”, interpretează numai folclor de vatră, cules în special din zona Romanaţi, şi nu cântă niciodată decât îmbrăcat în straie populare: “Cânt după cum mă îmbrac şi mă îmbrac după cum cânt” – spune el.


Ion Creţeanu din Voineasa: "Cânt după cum mă îmbrac şi mă îmbrac după cum cânt!"

Revin acum şi adaug că întreaga “paradigmă” a acestei prezenţe - adică artistul, hainele de pe el, instrumentul şi cântecele interpretate - reprezentau nu imaginea comentatorului, ci comentariul însuşi - ilustraţia. Nu atât a cărţii propriu-zise, cât a domeniului de referinţă: cultura geto-dacă.

Tudor Gheorghe – artistul care a menţinut cobza în viaţă

Las la o parte hainele albe cusute cu broderie albă ale lui Ion Creţeanu (alb pe alb – ce rafinament!) şi ipingeaua roşie veche de mai bine de 150 de ani. Vom reveni curând asupra acestui rapsod şi asupra cântecelor lui, pentru că avem de dat veşti importante despre vechimea folclorului de Romanaţi (zonă mai puţin “bătătorită” de culegători). Vom zăbovi deocamdată asupra instrumentului la care cântă Ion Creţeanu: COBZA. Nimeni nu a acordat până acum acestui instrument atenţia cuvenită. A fost privit cu dispreţ sau, în cel mai bun caz, cu condescendenţă. E un instrument pe cale de dispariţie, ca multe alte elemente reprezentative ale patrimoniului nostru imaterial. La Reghin nici nu se mai produc cobze, pentru că nu mai are cine să cânte la ele. Singurul artist care a menţinut acest instrument în viaţă - redându-i nobleţea şi un pic din prestigiul pe care l-a avut cândva - este Tudor Gheorghe. Iar prestigiul cobzei nu vine numai din faptul că a făcut gloria lăutarilor noştri de până la apariţia ţambalului (a fost, printre altele, instrumentul emblematic al celebrului staroste Barbu Lăutaru) ci din vechimea lui aproape ancestrală. Fapt mai puţin ştiut, cobza se numea în antichitate LIRA TRACĂ şi a fost instrumentul specific imensului teritoriu ocupat de populaţia tracă din care făceau parte şi geto-dacii.Tot din neamul tracilor făceau parte şi frigienii din Asia Mică.


Intrat în mitologia vechilor greci, tracul Orfeu a primit în "dotare" o liră grecească. Dar, oare, acesta este instrumentul la care cânta?

Temă de gândire pentru cercetători

Reprezentantul legendar al culturii muzicale tracice a fost, după cum se ştie, Orfeu. De altfel, dacă e să judecăm după scrierile antice, muzica strămoşilor noştri pare să fi avut un rol determinant în cristalizarea artei universale a sunetelor. În “Geografia” sa, istoricul şi geograful Strabon din Amesia, referindu-se la originea muzicii vechi, face următoarele consideraţii: „Muzica întreagă, privită atât ca melodie, cât şi ca ritm şi cuprinzând (în noţiunea ei) şi instrumentele, e socotită ca fiind de origine tracă şi asiatică. Aceasta se vede şi din locurile unde muzele sunt cu deosebire cinstite. Într-adevăr, în vechime, Pieria, Olimpul, Pimpla, Leiberthros erau localităţi şi munţi ai tracilor, pe câtă vreme acum pe acestea le stăpânesc macedonenii. Heliconul a fost închinat muzelor de către tracii care locuiau în Beoţia şi care au consacrat nimfelor peştera lui Leiberthros. Se spune că cei care s-au ocupat în vechime cu muzica - Orfeu, Musaios şi Thamiris - sunt traci. Şi numele Eumolp (personaj trac sau «cel care cânta bine») tot de la traci vine".
Muzicii i se atribuie, în concepţia traco-geţilor un rol însemnat în dominarea naturii. În practica magică, unde muzica deţine o funcţie esenţială, se credea că un cântec, ca şi un gest, poate influenţa pozitiv asupra succesului unei acţiuni de muncă, luptă sau vânătoare. Înseşi forţele supranaturale de care se leagă soarta umană puteau fi înduplecate prin muzică. Fiorul duios al melopeii avea şanse de succes atunci când se bucura de măiestria interpretativă a unui cântăreţ iscusit. Mitul lui Orfeu reprezintă întruchiparea magistrală a forţei de iradiere a cântecului şi chiar concepţia etică asupra rostului şi forţei de influenţare a muzicii. Prin cântarea lui, Orfeu cucereşte animalele, păsările, copacii, pietrele şi chiar forţele supranaturale.
Ştim, aşadar, că Orfeu era trac. Mai ştim, din nenumăratele legende în care el apare ca personaj central, că Orfeu se acompania la liră.
Îmi permit, până la apariţia unor dovezi sau a unor argumente contrare, următorul silogism: dacă Orfeu era trac şi cânta la liră, nu este logic ca lira la care cânta să fie o liră tracă? Adică… o COBZĂ? O fi arogantă întrebarea asta? O fi. Dar, până una-alta, e o aroganţă logică. Şi o temă de gândire pentru cercetători.

Autor: Miron Manega
Sursa: www.certitudinea.ro

22 apr. 2010

Petitia Pentru Sarmizegetusa trimisa presedintelui Romaniei, UNESCO si UE


Doresc sa multumesc tuturor celor care au semnat petitia Pentru Sarmizegetusa.

Astazi, aceasta a fost trimisa, de subsemnatul, presedintelui Romaniei, UNESCO -
The International Council on Monuments and Sites si Uniunii Europene - The European Commission Of Culture. Daca nu voi primi niciun raspuns, voi retrimite periodic petitia autoritatilor mentionate, pana cand cineva, cu autoritate legala, va lua masurile potrivite in legatura cu capitala Daciei.


Domnule Presedinte,

Pe data de 14.11.2009, am initiat aceasta petitie privind Sarmizegetusa, capitala statului dac. Dupa mai mult de cinci luni s-au adunat putin peste 400 de semnaturi. Este clar ca petitia nu va strange numarul de semnaturi necesar pentru a avea valoare legala. Dar, pe de alta parte, nu pot lasa demersul excavarii integrale si protejarii Sarmizegetusei sa dispara. Deci, in numele celor peste 400 de cetateni care au semnat-o, va trimit petitia, in speranta ca veti sprijini cercetarea si protejarea acestui monument al patrimoniului mondial si national.


Pentru Sarmizegetusa

Am putea crede ca situl arheologic Sarmizegetusa Regia este protejat, fiind monument istoric pe lista monumentelor apartinand patrimoniului cultural national, monument de patrimoniu mondial si parte integranta din Parcul Natural Gradistea Muncelului. Insa copacii sunt mai protejati decat vestigiile istorice care, sigur pana in iulie 2009, probabil si in prezent, nu sunt in administrarea statului roman, neexistand pagubit in cazul unor furturi sau daune produse. De asemenea, prin insusi statutul de parc natural, zona nu poate fi excavata pentru a fi scoasa din pamant, in totalitate, Sarmizegetusa - inima Daciei. Pana acum nu au fost scoase la suprafata decat zidurile de incinta si o terasa cu un complex de sanctuare. Ingropate, sub o padure protejata in mod special, raman palate, temple, fortificatii, ateliere, locuinte etc. Avem un munte terasat acolo, cu o salba de cetati de jur imprejur, vestigii uitate in pamant sau lasate la mila intemperiilor si a jefuitorilor de comori. Orice tara civilizata isi protejeaza trecutul, dar autoritatile abilitate nu fac nimic, lasand sa se aleaga praful sau uitand ingropat trecutul.

Daca sunt corecte teoriile care spun ca Dacia este leaganul civilizatiei europene, capitala celor care stapaneau si inca stapanesc aceste pamanturi reprezinta un punct de maximum interes, nu numai pentru istoria nationala, ci pentru istoria intregii umanitati. Pe de alta parte, daca aceste teorii sunt nefondate, faptul ca dacii sunt stramosii nostri nu poate fi negat. Lasand la voia intamplarii acele vestigii arheologice, abandonam casele si mormintele noastre. Haideti sa salvam noi, impreuna, ca un prim pas, capitala statului dac.

Prin prezenta cerem Presedintelui Romaniei sa anuleze statutul de monument natural al padurii care acopera Sarmizegetusa si sa faca demersuri pentru a se demara cercetarea arheologica integrala a capitalei dacilor. Sarmizegetusa si complexul de cetati din zona sa fie investite cu statut special de obiective arheologice de maxima importanta pentru Romania. Astfel, toate cetatile dacice din zona, incepand cu Sarmizegetusa, sa fie investigate arheologic si sa fie scoase la lumina in totalitate. De asemenea, cerem protejarea descoperirilor care au fost si vor fi facute, prin atribuirea de catre statul roman a unui administrator special pentru cetatile dacice din Gradistea Muncelului. Iar acesta sa aiba la dispozitie un buget care sa-i permita securizarea optima si promovarea pe plan national si international a complexului de asezari dacice.

Manu Octavian-Eugeniu
22.04.2010

http://www.petitieonline.ro/petitie/pentru_sarmizegetusa-p55684054.html
http://www.petitiononline.com/sarmi/petition.html



La aceasta atasez semnaturile de pe cele doua adrese de net ale petitiei.



Mai jos aveti linkuri catre cateva articole din presa filmata si scrisa, care prezinta starea deplorabila a Sarmizegetusei.

http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/cetatea-sarmisegetusa-regat-devastat-de-nepasare-si-cautatori-de-aur.html

http://www.replicahd.ro/replica_db/index.php?pagerun=2&p=2453&more=1&c=1&tb=1&pb=1

http://iasi.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&ziarul=45&id=8103




To: the President of The International Council on Monuments and Sites, The European Commission Of Culture



On 14.11.2009, I have created a petition regarding Sarmizegetusa, the capital of the Dacian state. After more than five months there are over 400 signatures for it. It is clear that this petition will not gather the required number of signatures to be used in a legal way. But, on the other hand, I cannot leave the idea of unearthing and protecting Sarmizegetusa to fade off. So, in the name of the 400 people that signed it, I am sending it to you, hoping that you will support the investigation and protection of this monument of the world patrimony.

For Sarmizegetusa

We might believe that the Sarmizegetusa Regia archaeological site is protected, being listed as a historical monument of the national cultural patrimony, monument of the world patrimony and an important part of the Gradistea Muncelului Natural Park. But the trees are better protected than the archaeological vestiges which, surely till July 2009, probably till today, are not under the administration of the Romanian state, thus there is no injured part in case of theft or damages. Also, as a natural park, the area can't be dug to be unearthed the whole Sarmizegetusa - the heart of Dacia. Only the precinct walls and one terrace with a sanctuary complex have been brought to light until now. Buried, underneath a specially protected forest, remain palaces, temples, fortifications, workshops, houses and so on. There we have a terraced mountain, with a necklace of castles spread out, relics forgotten in the earth or left at the hand of weather and treasure robbers. Any civilized country protects its past, but the Romanian authorities do nothing, as the vestiges are destroyed and the past remains buried and forgotten.

If the theories that call Dacia the cradle of the European civilization are right, the capital of those who ruled and still own these lands represents a point of maximum interest, not only for the national history, but also for the history of the world. On the other hand, if these theories have no factual basis, the fact that the Dacians are our ancestors cannot be denied. Abandoning those vestiges, we abandon our homes and tombs. Let’s save the capital of the Dacian state together, as a first step.

By this petition we ask the President of Romania to annul the natural monument status that the forest which covers Sarmizegetusa has, and to support the start of a thorough archaeological examination of the Dacian capital.
Sarmizegetusa and the castle complex from the area are to be invested with a special status of maximum importance archaeological monuments for Romania. Thus, all the Dacian strongholds in the area, starting with Sarmizegetusa, will be investigated and fully brought to light. Also we demand the protection of all the discoveries that were and will be made, with the assign of a special administrator for the Gradistea Muncelului Dacian castles made by the Romanian state. This administrator will have at his disposal a budget which will allow him to properly secure the vestiges and to promote the complex at a national and international level.

Octavian-Eugeniu Manu
22.04.2010

http://www.petitieonline.ro/petitie/pentru_sarmizegetusa-p55684054.html
http://www.petitiononline.com/sarmi/petition.html

The signatures from the two petition addresses are attached.


Below there are links to
press articles which show the poor state of the archaeological site.

http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/cetatea-sarmisegetusa-regat-devastat-de-nepasare-si-cautatori-de-aur.html

http://www.replicahd.ro/replica_db/index.php?pagerun=2&p=2453&more=1&c=1&tb=1&pb=1

http://iasi.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&ziarul=45&id=8103



Message Sent: Petitia Pentru Sarmizegetusa
Recipients not in your Contacts (check the contacts you want to add):
procetatean@presidency.ro
Automatically add new recipients to my Contacts (from now on)



Message Sent: Petition For Sarmizegetusa
Recipients not in your Contacts (check the contacts you want to add):
secretariat@icomos.org
Automatically add new recipients to my Contacts (from now on)


Message Sent: Petition For Sarmizegetusa
Recipients not in your Contacts (check the contacts you want to add):
eac-culture@ec.europa.eu
Automatically add new recipients to my Contacts (from now on)