Marele neam al Tracilor

Ca sa ilustram afirmatia lui Herodot în ceea ce priveste marele numar al populatiei tracice, însiram o parte din numele celor peste 100 de triburi, cunoscute documentar: 1.Agrianii; 2.Apulii; 3.Apsinthioi; 4.Astai; 5.Bebryoi; 6.Berecyntae; 7.Besii; 8.Bisaltai; 9.Bithyni; 10.Briantai; 11.Brisai; 12.Brygoi; 13.Carpi; 14.Corpilli; 15.Costabocii; 16.Crobyzii; 17.Dacii; 18.Daursioi; 19.Derronea; 20.Dioi; 21.Disorai; 22.Drosoii; 23.Drugerii; 24.Edonii; 25.Galaioi; 26.Getae; 27.Iaiai (Lai); 28.Maedi; 29.Maedobythini; 30.Mezeanoi; 31.Mygdones; 32.Mysoi (Moesii); 33.Nipsaioi; 34.Odomantii; 35.Odrysiai; 36.Oitensisi; 37.Olizones; 38.Paioplai; 39.Panaioi; 40.Piastai; 41.Piengitai; 42.Pienghigoi; 43.Pyrogeri; 44.Rondaicii; 45.Saboii; 46.Saiaii; 47.Samaioii; 48.Sapaioi; 49.Selletes; 50.Serdoi; 51.Sialetai; 52.Sintoi; 53.Singi; 54.Siriopaionos; 55.Sithones; 56.Sucii; 57.Sacii; 58.Terizii; 59.Thunataii; 60.Tilataioi; 61.Tintenoi; 62.Tranipsai; 63.Trausi; 64.Treres; 65.Tribalii; 66.Tiragetae; 67.Usdicesii; 68.Utii; 69.Zbalenoi; 70.Zeranioi; 71.Bolohovenii (tara valaha). Herodian gramaticul în a doua jumatate a sec.II, consemneaza: „neamul Dacilor care se numeste si (neamul) Dailor, Daii sau Daos" . Tot Dacii se numeau Davi sau Dabi. Mai mentionam oarecare detalii în legatura cu acest mare popor. Dacii Mari erau în Maramures. Alte triburi de daci erau în muntii Tatra si Matra din Moravia, dar numele lor nu sint identificate. Pe rîul Vistula exista „orasul Getidava". În „Dacia Porolissensis (dupa centrul Porolissum) întîlnim subnumiri ca Daci Caucoenses, Predavenses, alaturi de Daci Apulenses (dupa marele centru Apulum). Daci Rotacenses, raspînditi pîna la curbura muntilor. Apoi, Daci Buridavenses, în tinutul Buridavei dacice, descoperiti la Ocnita-Vîlcea în jurul bogatelor saline de la Ocnele Mari, Potulatenses în Dacia Malvensis, împreuna cu Piephigi, Ciagisi, Saldenses, Albocenses, Biephi, aceste trei ocupînd întregul Banat de azi. În sudul Dunarii, urmînd o diviziune mare de mai tîrziu, gasim triburi trace ca Obulenses si Apiarenses. Pe coasta Marii Negre, mai spre sud, se aflau Crobysii, Seletii, Nipsaei, Samaii, Bennii, Coelaletii, Sapaii, Corpillii, Caenii, Scirmiades, Astii, iar la mijlocul lor, Odrisii, adica tribul care a creat un regat prin unirea acestora. S-a ajuns astfel, în partea de sud a muntilor Haemusului, la Tracia Minor. Între muntii Haemus si fluviu, unde locuia tribul Picenses, erau raspînditi Tribalii, bine cunoscuti în istorie, Dimenses în zona revarsarii Oltului, împreuna cu Usdicenses si Artacii în munti. În sudul Dunarii erau bineînteles Moesii, care împreuna cu aceste triburi, formau populatia celor doua Moesii". La sudul Dunarii, poate chiar catre Marea Neagra, era tribul Absinthilor sau Apsintilor, care cultivau o planta din care confectionau bautura absintul. Un alt trib al Satrilor, a fost acela al Bessilor, care formasera un stat Bessica. Am facut acest lung citat dupa I.I. Russu si Iosif Constantin Dragan[205]. Acestia îmbratisasera gnosticismul crestin si în timpul episcopului Niceta de Remesiana au trecut la ritul ortodox. Este interesanta precizarea lui Strabon (dupa 19 d.H.): „Elinii au socotit pe Geti de neam tracic. Acesti Geti locuiau si pe un mal si pe celalalt al Istrului, ca si Misii, care sint si ei Traci – acum ei se mai numesc Moesi; si de la ei au pornit si Misii, statorniciti în zilele noastre printre Lidieni, Frigieni si Troieni. Frigianii nu sint alceva decît Brigii, popor tracic, ca si Migdonii si Bebricii. Medobitinii, Bitinii, Tinii si – socot eu – Mariandinii. Acestia au parasit cu totii Europa. Misii însa au ramas pe loc". Posidoniu [206], pe drept scrie ca pe Misii din Tracia (Europa) „i-a pomenit Homer în versurile sale"[207]. Din giganticul arbore al Tracilor, facea parte neamul amazoanelor[208]. Mai amintim Singii, întemeietorii cetatii Singidunum. De fapt în toate davele dacice, cercetatorii au cautat numele unui trib. În realitate este vorba de unul si acelasi mare popor al tracilor, cunoscut sub mai multe nume, dupa locul pe care-l ocupau în timpul unor conflicte. Tot Traci trebuie sa fi fost si enoriasii viitoarei episcopii crestine a Carpatiilor, sau a Carpatiului (M.S. Firmilian). Ceva mai mult: „neamurile tracice din care faceau parte si Daco-Getii, Tracii de nord, au creat una din cele mai stralucite culturi unitare, materiale si spirituale, comparabila cu cea miceniana."[209]. Tot Traci au fost Macedonenii preromani. „Tipul antropologic al Romanilor macedoneni" este acelasi cu al Romanilor de pretutindeni"[210] Tracii, Dacii si Romanii În ceea ce priveste etnia tracilor, I.C. Dragan spune ca „Tracii sint prezenti în Epir si Tesalia; muntele sacru al lumii elene, Olimpul, se înalta într-o zona locuita de Traci. Mama lui Sofocle era o traca, iar tatal celui mai mare istoric al antichitatii, Tucidide, era un trac. Atunci cînd acesta din urma este nevoit sa se retraga din viata publica, datorita unor esecuri, îsi regaseste linistea pentru a medita si a scrie opera care l-a facut nemuritor, la mosiile sale din Tracia". „Spiritual, cele mai de seama sanctuare, cel de la Dodona, cel de la Delphi, sint creatie traca. O parte dintre divinitatile panteonului grecesc si apoi roman sint de origine traca: Apollo, Artemis, Ares, Dionisos etc., ca si unii eroi ai lumii grecesti, cum este cazul lui Diomede, care fusese initial un rege trac"[211]. Ca un memento, acelasi tracolog are pe ultima pagina a buletinului, în fiecare numar, o harta reprezentînd „Spatiul Tracic" si textul din Herodot: „Tracii sint neamul cel mai numeros si mai raspîndit din lume, dupa cel al indienilor". N. Iorga spunea în 1925, ca muzica populara si cîntecul romanesc provin din „muzica Tracilor". Dacii „polistai" erau cunoscuti lui Iosif Flavian[212], cu care-i compara pe esenieni[213]. În general, Dacii erau iubitori de muzica si de poezie. Athenaios scrie ca „Getii cînta din citerele lor pe care le aduc cu ei cînd se gasesc într-o solie"[214]. Se pastreaza si azi termenii cetera si ceteras. Iosif Constantin Dragan, prezinta cel mai logic si documentat studiu din cîte s-au scris pîna prezent, în ceea ce priveste Dacii si Romanii. El spune[215] ca în istoria Romanilor sint doua tendinte „asupra originii poporului roman: una dacica si alta romana, considerate în opozitie, dupa unii interpreti neavizati" (Ex. Constantin Preda contra cercetatorului Nicolae Copoiu). La fel economistul Gheorghe Radulescu (fost Gogu). Daca dintre cei cei 80 de împarati cîti a avut marele stat, 40 (patruzeci) au fost Daco-Iliri (p.3), vom întelege marele rol jucat de Traco-Daci în viata imperiala si numarul redus al asa-zisilor Romani, care nu erau decît o minora clasa dominanta în relatia stapîn si sclav. „Diferenta genetica între Romani si Daci, nu era prea mare, caci si cei dintîi tot „din acel numeros si raspîndit popor din lume, Tracii", cum spune clar Herodot, se trageau prin cele patru elemente tracice: Italienii trecuti peste pasurile alpine si stabiliti în Latium[216], Veneto-Mesapi-Apuli-Calabri plecati din Haemus-Dalmatia si stabiliti în est, Etruscii plecati din Anatolia (Troada, Mysia, Lydia, Frigia, la rîndul lor popositi tot din Haemus si de la Dunare, Dardanii fondatori ai Troiei impunînd si azi numele strîmtorilor) si debarcati în parte în vestul Italiei, unde au dezvoltat prima lor civilizatie, si Italiotii-Ahei asezati în sud si în Sicilia, fugiti din Acheia-Grecia, unde venisera în sec.XVI, din nord, de la Dunare, la sosirea fratilor lor Dorieni, plecati din (actualul) Banat cu ustensile si arme de fier, impunîndu-se si formînd poporul care abia în sec.IX si cu greu a preluat numele de Helen, dupa cum spune clar marele Tucidide în Istoria razboiului peloponesiac (vezi primele pagini). Dupa cum se vede si fratii nostri Italieni tot „Traci" sint si ei la origine si nimeni nu se supara de aceasta. Mai mult, o seama de mari carturari si specialisti arheologi, numismatici adevarati, lingvisti, au constituit la Roma în 1985, un „Centru European de Studii Trace", care au ales ca presedinte tocmai pe istoricul trac acuzat de „diletantii autori" ai celor publicate în „Romania literara" (1986, oct.16). Este vorba de Prof. Dr. Nicolae Copoiu, un mare deschizator de drumuri în problemele încurcate de oameni fara discernamînt, acelea ale traco-dacismului. Mari personalitati ale culturii universale ca: Orfeu (poet si muzician, fiul lui Diagros, regele Tracilor si al muzei Caliope), Platon, Socrate au fost traci.Mai întîi amintim ca studii recente, datînd din acest secol, facute de „Institutul de Studii Romane", publicate în numeroase tomuri afirma: „il s’ansuit que les «Italiques», les premiere qui sont établi en Latium et dans les régions voisines, provienent du centre du Danube et qu’ils ont traversé le pas des Alpes"[217] Daca faptele s-au petrecut asa, se mai poate oare întreba cineva de ce limba latina vulgara si limba traco-dacilor au atîtea asemanari, care odinioara mergeau pîna la identitate? De asemenea se mai poate întreba cineva de ce cele mai multe inscriptii în latina culta s-au descoperit în Dacia? Faptele vorbesc de la sine. De altfel, lumea tracica a fost „prima civilizatie euromediteraneana, înaintea celei greco-romane"[218]. „Izolate elemente populare, si chiar militari geto-daci, se cunosc la Roma si în imperiu, mult înainte de anul 106 d.H., ca prizonieri si captivi, ca si diversi „civili" sau din grupele „deportatilor" în sec.I d.H. din Getia, din Dacia carpatica în Moesia romana; dar numarul si importanta lor creste considerabil; numai odata cu ocuparea Daciei"[219], de fapt numai a unei parti din marele regat. Daca avem în vedere desfiintarea Imperiului macedonean si cotropirea de catre aceeasi Romani a Geto-Dacilor sud-dunareni, în prima faza, vom întelege ca asa-zisele incursiuni ale Dacilor nord-dunareni, la sud de Dunare, nu aveau caracterul incursiunilor barbare, ci erau încercari legitime ale regilor daci de a-si reface marele stat. Declinul marelui regat dacic a început odata cu ocuparea de catre Romanii peninsulari, italici, a sudului Dunarii.

Sursa: /www.enciclopedia-dacica.ro