Dacă l-ai pune pe profesorul de fizică Ion Băraru să aleagă cea mai mare performanţă a elevilor săi, n-ar putea să ierarhizeze. Anul acesta, totuşi, a dat lovitura: două echipe ale sale, formate din 12 fete şi 12 băieţi, sunt finaliste la Concursul Internaţional de Proiectare de Staţii Spaţiale NASA. Caz unic în istoria competiţiei internaţionale, unde nu se admite decât un reprezentant din fiecare ţară. La vară, numai dacă vor găsi un mecena, liceenii constănţeni vor merge la NASA Johnson Space Center din Houston, unde va avea loc competiţia decisivă între cele opt finaliste.
„La proiectele anterioare cu care am câştigat la NASA, elevii îşi puteau folosi imaginaţia. De data aceasta au existat coordonate precise şi parametri care trebuiau respectaţi. Tema copiilor a fost proiectarea unei aşezări umane în spaţiu, cu sarcini de prospectare şi exploatare a resurselor naturale cosmice. Colonia cu peste 10.000 rezidenţi este situată în centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter“, explică prof. Băraru. Locuitorii de pe Astoria sunt selectaţi după preocupări şi condiţie fizică să poată lucra în spaţiu. Pe Astoria nu există politică, nici infractori. „O utopie“, recunosc creatorii. Toţi cei 24 liceeni sunt olimpici şi membri ai Centrului de cercetări al elevilor, din cadrul Fundaţiei Alumni a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa. Au lucrat două luni şi jumătate pentru a corela toate datele şi pentru finalizarea proiectelor, care trebuiau prezentate impecabil, în limba engleză. Au fost nopţi nedormite, una petrecută chiar în laboratorul liceului, când timpul îi presa. Idei, dezbateri, controverse, dar şi plăcerea lucrului în echipă. Când Astoria 1 şi Astoria 2 au fost gata, olimpicii erau mai mult decât galactici: erau prieteni.
„Ea este Ioana, «hitlerista» grupului“, o prezintă profesorul. Ioana Laura Aanei este specialista în chimie a echipei feminine. În CV-ul ei străluceşte medalia de aur obţinută la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară de la Yakutia - Rusia.
Rezidenţii de pe Astoria 2 locuiesc în blocurile create de Mircea Creţu-Stancu. Ideea i-a venit adolescentului în timp ce ştergea tabla şi colegii îi sunt martori. „Aveam un burete cu forma mai ciudată şi am ştiut dintr-odată cum o să arate blocurile: cu apartamente care culisează“. Olimpic la fizică şi informatică, junele visează la studenţia la Automatică, ca aproape toţi colegii săi de proiect.
Multiplă olimpică şi elevă în ultimul an de liceu, Andra Stroe este deja admisă la Universitatea din Bremen - Germania, unde studiază şi alţi laureaţi NASA din Constanţa. Andra va fi studentă la Astrofizica şi Geofizica şi vorbeşte cu aer matur despre proiectul la care a lucrat: „Nu este nimic ştiinţifico-fantastic la staţia noastră. Totul este calculat, analizat, funcţional şi viabil“.
În afară de proiectarea roboţilor şi de compartimentarea spaţiului de pe staţie, Alexandru Ionuţ Băbeanu s-a ocupat de divertismentul locuitorilor de pe Astoria 2. „Ne-am folosit de lipsa gravitaţiei din centrul staţiei în formă de tor. Aici am amenajat zona de agrement şi am inventat diverse jocuri. De exemplu, eu joc tenis, şi pe Astoria 2 aş putea juca tenis spaţial. Un fel de vâj-haţ“, râde el.
Viitoare studentă la Medicină, Raluca Rudeanu vrea să aducă Premiul Nobel în România. Până atunci joacă şah şi este campioană naţională la volei cu echipa liceului. Raluca s-a ocupat de chestiuni vitale pentru locuitorii oraşului spaţial: purificarea şi transportul apei şi asigurarea energiei prin panourile solare care acoperă staţia Astoria 1.
Telecomunicaţiile de pe Astoria 2 au fost sarcina lui Lucian Mocanu. Turuie despre computer science, design rezidenţial, resursele de pe asteroizi, relee de amplificare a semnalului dintre staţie şi Pământ. Coboară pe pământ când vorbeşte despre pasiunile sale: voluntariatul la o organizaţie caritabilă şi dansul sportiv. „Sunt chiar bun la cha-cha şi salsa. Am obţinut locul trei la un concurs“.
Şi în echipa fetelor există o pasionată de dans sportiv, dar şi de matematică. La un moment dat, Adela Căpîlnaşiu a avut de ales între a participa la un concurs de matematică sau la unul de dans. A ales dansul. „Îmi anunţasem participarea, mă pregătisem pentru competiţie, nu puteam să abandonez“. În oraşul ei spaţial, oamenii danseză „astorumba“, iar restaurantele au specific astorian, dar şi italian sau chinezesc.
Olimpică la română, engleză, fizică şi chimie, mezina Sevda Memet este mândră că a lucrat cu cei mari în echipă. Boboaca s-a ocupat de automatizările roboţilor şi ştie deja care îi este drumul în viaţă: cariera ei de medic va trece neapărat pe la NASA, pentru a-şi împlini visul din copilărie.
Crina Oana Bordaş este ministrul de Finanţe de pe Astoria 1. A calculat la centimă costurile, cheltuielile, veniturile şi profitul coloniei spaţiale. Banii ar veni din comerţul făcut cu nave şi alte staţii, din exploatările de apă şi combustibil de pe asteroizi. Investiţia s-ar amortiza în exact 22 ani şi două luni.
Medicinista dezinvoltă, pasionată de desen, ştiinţă şi tehnică Daiana Toporău a avut grijă de agricultură, la fel ca Valentin Marcu şi Adrian Nedelea. Valentin spune că s-a simţit în domeniu, deoarece vine de la ţară, dar pentru sportivul Adrian a fost ceva inedit. Gabriel Burceanu a creat calculatoare cât nişte telefoane mobile (cu tastatură şi monitor proiectate), conectate la „Astornet“. Geometria spaţială a staţiei a fost conturată de matematiciana Maria Necşulescu.
Vlad Grigore este artistul. Baschetbalist, face parte din trupa de teatru a liceului şi îi place să aibă public. El a proiectat construcţiile de pe Astoria 2, unde a vrut să dea libertate individului, care se bucură de un spaţiu de 64 metri pătraţi - mai mare decât apartamentul familiei lui Vlad. Simpatia lui, Lavinia Brăilescu, spune cu modestie că a lucrat la orice a fost nevoie la proiect. „Orice“ însemnând sisteme de propulsie, protecţie împotriva calamităţilor ş.a. Roboţeii prind viaţă când îi descrie delicata Emanuela Bran, care i-a şi botezat cu drag: Beatles, Lady Bug. Pe Mihai Caranica, tata îl vrea manager, dar el este pasionat de grafică. Şi stă „prea mult“ la calculator. Claudiu Cherchiu s-a ocupat de organizarea spaţiului de pe colonie: oraşul spaţial are zonă rezidenţială, industrială, pentru agricultură, de depozitare şi de întreţinere a roboţilor. Aceştia fac munca de jos, în zona cu gravitaţie zero, unde oamenii nu ar rezista decât câteva ore pe săptămână.
Tabloul galacticilor nu ar fi complet fără asistentul de proiect Radu Dragomir şi elevii Viviana Costea, Marina Vasile, Răzvan Ciucă, George Mandreşi şi Gabriel Petrică. Ultimul, elev în clasa a X-a, s-a calificat zilele trecute în lotul de seniori care va reprezenta România la Olimpiada Internaţională de Fizică.
sinziana.ionescu@gandul.infoSursa: www.gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu