3 iun. 2010

Arimi (Arimani, Rami, Arimaspi, Arimphaei) in Dacia, extras din Dacia Preistorica de Nicolae Densusianu



Cea mai extinsa, mai civilizata si mai razboinica populatiune pelasga in partile de nord ale Dunarii si ale Marii Negre au format-o, in timpurile primitive ale istoriei, asa-numitii arimi.

Arimii ridicara la cea mai inalta glorie puterea militara si politica a pelasgilor.

Teritoriul ocupat odata de aceasta natiune in Europa, Asia si Africa a fost foarte vast si numele arimilor, arimanilor, ramilor sau ramnilor cum se mai numeau ei, a ramas prin traditiuni, prin legende si prin numiri de localitati, in memoria diferitelor populatiuni din cele trei continente.

Cea mai veche amintire despre arimii de la Carpati si Istru, noi o aflam de la Homer, care ne spune ca teribilul gigant Typhon- care ajungea cu o mana la rasarit, cu alta la apus- care se luptase cu titanii si cu gigantii in contra coalitiunii zeilor, a fost din tara arimilor.

Un alt erou al antichitatii pelasge era adorat pe teritoriul Panoniei si in suberbele Romei sub numele de Arimanius. Acesta era Prometheu, regele martir al Scythiei de la Carpati, reprezentantul civilizatiunii pelasge din epoca de peatra, numit in in limba religioasa Mithras.

La umbrii, pe al caror teritoriu noi aflam un vechi oras numit Ariminum, Joe, parintele zeilor si al oamenilor, mai avea si epitetul de Armunus, adeca Jupiter al arimilor, intocmai dupa cum la vechii romani divinitatea suprema a ceriului era numita si Jupiter Ruminus; iar la capodaci Zeus Dakie.

In fine, Marte, puternicul zeu al razboaielor, a carui resedinta se afla pe teritoriul getilor, inca purta epitetul de Arimanios; iar o fiica a sa era numita Armonia.

La familia etnica a arimilor de la Dunare apartinea si populatiunea ce avuta de aur din regiunile centrale ale Carpatilor.

Dupa traditiunile culese de Herodot de la grecii de langa Marea Neagra, Agathyrsus, protoparintele agathyrsilor de langa raul Maris (azi Mures), a fost un fiu al Echidnei; iar dupa Hesiod, Echidna era din tara arimilor.

In Odyssea lui Homer, arimii de la Dunare sunt amintiti sub numele de erembi sau arambi, dupa cum rectifica aceasta denumire Posidoniu-filosoful stoic din sec II i.e.n. Aici, litera b reprezinta un sunet nazal, pe n, arambi= aramni.

Aceiasi erembi ne apar la Dionysiu Perigetul cu epitetul de munteni, oreskooi. Totodata, Dionysiu mai face, in poema sa geografica, o aluziune destul de evidenta ca erembii locuiau langa muntii Rhipaei si ca erau din genul titanilor. In traditiunile epice ale antichitatii, noi mai aflam si alte amintiri importante despre tara arimilor din nordul Thraciei.

La Esiod, regiunea de langa muntele Atlas- sau tara Hiperboreilor-aceea, unde se afla balaurul care pazea merele de aur- este numit eremne gaia.

Sub numele de eremne gaia, ne apare in Odyssea lui Homer si teritoriul cel legendar al hiperboreilor, unde se retrageau sufletele eroilor decedati, spre a se bucura de o viata eterna si fericita.

Aici terminul de eremne aplicat la gaia este- in ce priveste regiunea si semnificataia sa- numai un simplu epitet geografic, format din numele etnic al arimilor, arimanilor sau aramnilor.

Autorii grecesti au cercat in toate timpurile sa reproduca in scrierile sale numirile etnice si geografice ale barbarilor sub o forma care sa aiba doua intelesuri, unul originar grecesc si altul derivat barbar. Eremne Gaia, cu intelesul sau geografic, este tara eremnilor sau aramnilor, iar cu intelesul etimologiei grecesti, eremne gaia este tara cea neguroasa, neagra si infioratoare.

Acelasi epitet geografic, insa sub forma de erimnos ni se prezinta si in Argonauticele lui Orpheu. Aici, cetatea cea puternica a lui Aiete, care domnea si peste regiunea colchilor, este numita teihos erymnon. In aceeasi poema, raul Phasis, sau Buzaul de astazi, este numit Phasis erymnos si Phasis eurymenes. Caracterul geografic al acestui epitet il aflam si mai bine precizat la Dionysus Perigetul, care ne spune, pe baza unor fantani vechi dar astazi disparute, ca raul Phasis izvoraste din muntele Armenios.

Arimii sub forma de armeni, ni se prezinta si la Pliniu. Intr-o notita geografica, extrasa nu stim din ce autor vechi, dansul aminteste, in apropiere de muntii Ceraunici, sau de muntii Cernei, pe Armenochalybes sau pe faurii de fer din tara arimilor. Sunt aceeasi maiestrii celebrii din lucrarea metalelor, pe care Eschyl ii numeste in o forma alterata, cu intentiune, kalybes anemeroi, dand astfel cuvantului de armeni sau arimeni intelesul grecesc de anemeroi adeca barbari, inumani.

Sursa: danlupu.wordpress.com

2 comentarii: