Iordanes, Dicineu si gotii

"Gaius Tiberius iam tertius regnat Romanis, Gothi tamen suo regno incolumnes perseverant, quibus hoc erat salubre, aut commodum, aut votivum, ut quicquid Dicineus eorum consiliarius praecepisset, hoc modis omnibus expectendum, hoc utile iudicantes, effectui manciparent. Qui
cernens eorum animos sibi in omnibus obedire, & naturale eos habere ingenium, omni pene philosophia eos instruxit: erat enim huius rei magister. Nam Ethicam eos erudivit, ut barbaricos mores ab eis compesceret: Phisicam tradens, naturaliter propriis legibus vivere fecit, quas usque
nunc conscriptas, Bellagines nuncapant: Logicam instruens, eos rationis supra caeteras gentes fecit expertes: Practicen ostendens, in bonis actibus conversari suasit: Theoricen demonstrans,
signorum duodecim, & per ea planetaru cursus, omnenmq; astronomiam contemplario edocuit, &
quomodo lunaris orbis augmentum sustinet, aut patitur detrimentu edixit: solisq; globus igneus quantum terrenum orbem in mensura excedat, ostendit: aut quib, nominibus vel quib. signis in coeli polo vergentes, aut revergentrs (sic!) CCCXLIIII. stelae ab ortu in occasum praecipites ruant, exposuit. Qualis erat rogo, voluntas, ut viri fortissimi, quando ab armis qutriduum usq; vacassent, doctrinis philosophicis imbuebantur? Videres unum coeli positionem, alium herbarum
frugumq: explorare naturas; istum lunae commoda incommodaq; illum solis laborem attendere, & qomodo rotatu caeli raptus,retro reduci ad partem occiduam, qui ad orientalem plagam ire festinarit, ratione accepta quiescere. Haec & alia multa Dicineus Gothis sua peritia tradens,
mirabilis apud eos invenitur, ut non solum mediocribus, imo & regibus imperaret."

TRADUCERE (Timotei Ursu):
"(Acum) Gaius Tiberius era cel de al treilea domnind peste Romani , totusi Gotii continuau sã trãiascã nevãtãmati, altminteri avantajati, convenabil si potrivit dorintelor lor, datoritã
faptului cã Dicineus, învãtat dãtãtor de sfaturi al lor, le pretindea atâta ascultare, încât acele decizii sãnãtoase sã le dobândeascã cu folos. De unde vãzându-i bravi si gata a se lega pe
de-a întregul de sine si cã, într-adevãr, au istetime, pe fiecare bãrbat l-a învãtat filosofia: era cu
adevãrat, în aceasta, un maestru. Cu adevãrat i-a învãtat Etica, încât sã-i înfrâneze din traditiile lor barbare: predându-le stiintele Naturii i-a fãcut sã trãiascã firesc dupã propriile legi,
dupã cum spun pânã astãzi scripturile, denumite Bellagine: învãtând Logica,
prin cunoastere s-au situat deasupra altor neamuri: arãtând(u-le) în Practicã (cum anume), i-a sfãtuit sã trãiascã în fapte bune: demonstrând(u-le) Ipotezele, cele douãsprezece semne si, prin aceasta miscarea planetarã, i-a instruit pe de-a întregul în examinarea astronomicã, si cum
suferã o crestere discul lunii sau se înjumãtãteste în descrestere prevãzutã; si (le-a) înfãtisat de câte ori discul incandescent al soarelui întrece în mãrime suprafata pãmântului si (le-a) înfãtisat cât se înclinã polul ceresc al semnelor sau (se?) înaltã cele 346 stele, grãbind de la rãsãrit la apus. Câtã era dorinta de cunoastere, ca cei mai puternici bãrbati cu câte patru zile sub arme fãrã întrerupere sã mai gãseascã timp pentru a se initia în învãtãmintele filosofice? Vei vedea pe unul
explorând dispunerea boltei ceresti, altul conformatia plantelor si a roadelor pãmântului; acesta cresterea si descresterea lunii, acela urmãrind lucrarea soarelui, si cum rapida rotire a cerului revine deandoaselea la apus dupã ce se grãbeste repezit la rãsãrit, cunoasterea întelegându-i odihna.. Aceasta, si multe altele din stiinta sa, le-a încredintat Dicineus Gotilor, în chip minunat, dupã ce au ajuns împreunã, înstãpînindu-se nu numai asupra celor de rând, dar chiar si
asupra regilor."
Iordanes, Getica, pasajul 69-71,
Sursa: Dacia Magazin, 17 noiembrie 2004