Se afișează postările cu eticheta placute. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta placute. Afișați toate postările

7 aug. 2009

Posibile marturii scrise despre limba dacilor - ignorate zeci de ani de arheologi

O surprinzatoare arhiva de texte si ilustratii executate in relief pe tablite de plumb, ce ar putea oferi informatii extrem de importante despre stramosii nostri daci si despre limba pe care acestia o vorbeau, a fost prezentata joi seara la Academia Romana, in cadrul unei conferinte susutinute de drd. Aurora Petan, cercetator principal la Institutul de Lingivistica "Iorgu Iordan - Al. Rosetti". Desi cunoscute de arheologi de foarte mult timp, tablitele de plumb au zacut pana acum in depozitele Institutului de Arheologie din Bucuresti, istoricii catalogandu-le drept falsuri, fara a aduce insa argumente clare si fara a le cerceta temeinic. Analiza la care le-a supus Aurora Petan le pune insa intr-o alta lumina, bogatia de informatii oferite de placute fiind uimitoare si demna de luat in seama. Textele, scrise cu ajutorul mai multor alfabete - atat alfabetul grecesc cat si unele complet necunoscute - si bogatia de imagini extrem de complexe par a reconstitui o intreaga civilizatie, cu cetati, temple, divinitati, animale totemice, armate si regi. Desi limba in care sunt scrise nu a fost descifrata, realitatile la care fac referire sunt cele dacice, dupa cum rezulta din toponimele si antroponimele mentionate in texte. Se pare ca au existat aproape 500 de astfel de placute insumand probabil peste 3 tone de plumb, dar din acestea s-au mai pastrat doar 35 de piese si 40 de fotografii realizate in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Provenineta pieselor este de asemenea imprecisa, surse orale afirmand ca placutele sunt de fapt copii ale unor alte placi din aur descoperite atunci cand s-a sapat fundatia palatului Peles. Piesele de aur ar fi intrat in posesia Regelui Carol I, iar cele de plumb au fost depozitate o lunga perioada in manastirea Sinaia. Coerenta limbii atat cat poate fi ea studiata in textele din placute, planul cetatii Sarmisegetuza sau planurile unor temple, care confirma niste descoperiri ale arheologilor ulterioare datei fabricarii placutelor, sunt tot atatea argumente in favoarea autenticitatii informatiilor din tablite. Aducand in fata audientei extrem de numeroase, constituita in mare parte din istorici, atat argumentele in favoarea autenticitatii, cat si pe cele care se opun, Aurora Petan a pledat pentru o cercetare sustinuta si serioasa a placutelor de catre specialisti. Acestea, in opinia cercetatoarei, prezinta interes indiferent daca se dovedesc false sau autentice. "Daca sunt un fals, falsul e genial", afirma Aurora Petan, cel care l-a facut dispunand de cunostinte extraordinare care le depasea pe cele ale lui Parvan sau ale altor istorici. Daca textele sunt autentice, intreaga istorie a spatiului central si est-european s-ar putea rescrie. De asemenea, descifrarea placutelor ar putea produce o revolutie in lingvistica indo-europeana.

Articol preluat de pe www.adevarul.ro

Aici aveti fragmente din conferinta Biblioteca dacica Tezaurul de la Sinaia - arhiva de texte dacice pe plumb si, de asemenea, o galerie de imagini cu placutele dacice. http://www.scribd.com/doc/4008665/BIBLIOTHECA-DACICATEZAURUL-DE-LA-SINAIAPLACUTELE-DE-PLUMB



2 aug. 2009

Cluj: Cea mai veche scriere din lume, la Muzeul de Istorie

Una dintre cele mai vechi scrieri din lume e accesibilă publicului clujean. Plăcuţele de la Tărtăria pot fi văzute la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei până în 10 mai.

O expoziţie cu cele mai importante piese descoperite în zona Orăştiei, la Tărtăria şi Turdaş, a fost inaugurată la sfârşitul săptămânii trecute la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. La manifestare au participat şi savanţi străini, prezenţi cu ocazia unui simpozion dedicat scrierii dunărene.

Profesorul de arheologie Gheorghe Lazarovici ne-a declarat că este vorba de cea mai veche scriere cunoscută, deşi limbajul ei nu a fost încă descifrat. „Ne aflăm în faza completării bazei de date”, a precizat acesta. Există în acest moment peste 850 de astfel de piese, la Cluj şi Sibiu. „Ar urma decriptarea lor, dar probabil că generaţia noastră nu va mai reuşi acest lucru”.

Plăcuţele, încă o enigmă

Primele piese au fost descoperite în urmă cu un secol, iar în anii 60 şi recent, cercetările au fost extinse, mai mulţi oameni de ştiinţă fiind preocupaţi de acest subiect. Piesele au fost datate în mileniul VI înainte de Cristos, undeva prin anul 5200, considerat un început de epocă neolitică.

În scrierea cunoscută şi sub numele de scriere dunăreană, semnele erau utilizate pentru a exprima idei sau înţelesuri, denumită şi scriere logografică.

Chiar dacă unele semne ar putea fi asemănătoare cu altele, din scrierile ulterioare, tăbliţele de la Tărtăria rămân încă o enigmă. Totuşi se poate spune că ar fi o limbă preindoeuropeană, care precede scrieri greceşti, sumeriene, cuneiforme, cred cercetătorii.

Lazarovici ne-a mai declarat că la simpozionul dedicat acestui subiect, desfăşurat la Cluj, au participat peste 50 de cercetători din SUA, Italia, Norvegia. Cu această ocazie, a fost lansat un catalog cu cele mai multe piese descoperite, prezentate în condiţii grafice de lux.