Cum salvează UNESCO cetăţile dacice

de CARMEN COSMAN
3 August 2010

DESTIN. Fortificaţiile dacice din Munţii Orăştiei fuseseră lăsate de izbelişte


Siturile arheologice din Hunedoara au o şansă nesperată: UNESCO se implică în restaurare pentru a le include în circuitul turistic

Aflate într-un nemeritat con de umbră, cetăţile dacice din judeţul Hunedoara au şansa de a fi readuse la lumină, iar turiştii vor putea vizita vestigiile inestimabile graţie unui proiect realizat de autorităţi cu implicarea UNESCO. „Deocamdată nu putem vorbi despre costuri, pentru că ne aflăm în faza premergătoare a proiectului, realizat cu implicarea UNESCO", explică primarul din comuna Băniţa, Ionel Burlec, localitate unde se află una dintre cetăţi.

„Am efectuat măsurătorile"

Deocamdată au fost realizate măsurătorile din perimetrele protejate şi au fost întocmite planurile, iar lucrările de restaurare ar putea demara în acest an. „Noi am efectuat măsurătorile şi am întocmit planurile cu coordonatele cetăţilor dacice, iar Prefectura le va trimite mai departe pentru finanţare. De restaurarea lor se va ocupa UNESCO, iar ei spun că anul acesta vor începe lucrările de restaurare a cetăţilor dacice", ne-a declarat Lucian Dragomir, şeful Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Hunedoara. Proiectul de restaurare include cinci monumente istorice, respectiv cetăţile de la Băniţa, Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Sarmizegetusa Regia.

Deşi nu au fost avansate sume privind costurile acestei ample operaţiuni, istoricii spun că, foarte probabil, fiecare monument va avea nevoie de investiţii de „milioane de euro". Cel mai probabil, restaurarea unei cetăţi precum Costeşti va costa cinci milioane de euro, preţ stabilit prin comparaţie cu monumente de mărime asemănătoare din Europa. Însă arheologul clujean Gheorghe Petrov spune că proiectul ar trebui să includă reconstrucţia totală a unor cetăţi, aşa cum se întâmplă în Franţa. Specialistul crede că restauratorii trebuie să folosească doar materiale de genul celor utilizate în Antichitate. „Dacă vorbim şi de monumente romane, trebuie folosit un amestec de var, cărămidă pisată şi nisip, nu beton, cum s-a întâmplat în perioada comunistă."

Situri uitate

Pe de altă parte, prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, spune că pentru fortificaţiile din Munţii Orăştie doreşte promovarea unui act normativ privind realizarea unui management
integrat, în colaborare cu forul internaţional. „Este vorba despre reglementarea situaţiei juridice a terenurilor, pentru a se face un management integrat al siturilor arheologice şi al celor naturale
şi punerea lor în valoare", a precizat Attila Dezsi.

Toate cele cinci situri arheologice ce constituite complexul cetăţilor dacice sunt incluse, din 1999, în lista patrimoniul mondial, ceea ce reliefează importanţa lor. Din păcate, pentru aceste obiective de o inestimabilă valoare s-a făcut prea puţin şi doar Sarmizegetusa Regia, care se întinde pe o suprafaţă de 266.000 mp, a fost în atenţie, mai ales pe fondul scandalurilor declanşate de căutătorii moderni de comori. Abia de curând s-a reuşit şi curăţarea perimetrului fostei capitale a Daciei preromane, însă celelalte bijuterii istorice, la fel de importante pentru moştenirea cultural-istorică, sunt aproape uitate. De exemplu, vechea cetate de la Băniţa, cu o suprafaţă de peste 81.000 de metri pătraţi, nici măcar nu mai poate fi vizitată, deşi teoretic accesul se face direct din DN 66.

Cetatea a fost construită în zona cea mai înaltă a Dealului Bolii
, care se află la limita vestică a bazinului Văii Jiului, deasupra Peşterei Bolii, însă de la baza dealului nu mai există nici o cale de acces, iar pantele sunt abrupte. De asemenea, Cetatea de la Costeşti, construită la sfârşitul secolului II şi începutul secolului I î.H., este prea puţin cunoscută, deşi este cea mai veche dintre fortificaţiile dacice din Munţii Orăştiei. Cetăţuia, cu sanctuarele sale şi cu aşezarea civilă dezvoltată la poalele sale, a fost prima capitală a regatului dac condus de Burebista.

Restaurarea cetăţilor din Munţii Orăştiei impune respectarea unor proceduri speciale, dată fiind valoarea de patrimoniu
a siturilor arheologice.
Sursa: www.romanialibera.ro

Cetăţile dacice trec la consiliile judeţene

Parca, parca miroase a o urma de miscare din partea autoritatilor. Mai mult ca sigur e o simpla conicidenta intre trimiterea petitiei pentru salvarea cetatilor dacice catre presedintele Romaniei, UNESCO si UE, dar imi place sa cred ca poate si in urma respectivei initiative se urneste ceva.

Cetăţile dacice trec la consiliile judeţene

Vineri, 30 Aprilie 2010

Autor: Ciprian Iancu

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei vor trece anul acesta în administrarea consiliilor judeţene Hunedoara şi Alba. Cinci dintre cele şase cetăţi care alcătuiesc complexul antic dacic se află în Hunedoara, iar cetatea de la Căpâlna va trece în administrarea autorităților județene din Alba.

Aflat într-o vizită în judeţul Hunedoara, ministrul culturii Kelemen Hunor a declarat astăzi că speră ca Sarmizegetusa Regia şi celelalte cetăţi dacice să treacă în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara cel mai târziu la începutul lunii august.

„Trebuie să modificăm prevederile legale referitoare la siturile arheologice pentru a putea face acest transfer al cetăţilor dacice. Am vizitat Sarmizegetusa Regia şi am constatat că, în ultimii 20 de ani, trebuia mult mai mult făcut pentru acest obiectiv. Aceste situri nu pot fi administrate eficient din Bucureşti, motiv pentru care de administrarea lor se va putea ocupa mai bine Consiliul Judeţean Hunedoara. Şi conducerea CJ Alba cred că nu va respinge ideea de a prelua în grijă cetatea Căpâlna”, a adăugat Kelemen Hunor.

Un singur stăpân

Ministrul s-a mai arătat iritat de faptul că şi acum, în incinta sacră a Capitalei dacice, se mai află discuri de beton şi alte construcţii realizate pe vremea comuniştilor, care nu au ce căuta acolo, adăugând că pentru înlăturarea acestora se vor lua măsuri imediate.

Mai ales în ultimul deceniu, cetăţile dacice au avut de suferit din cauza legislaţiei alambicate. Legislaţia de mediu (edificiile antice aflându-se pe teritoriul unui parc natural) se bate cap în cap cu legislaţia din domeniul patrimoniului. În total, specialiştii Ministerului Culturii şi cei ai Ministerului Mediului, împreună cu Prefectura Hunedoara trebuie să analizeze 63 de legi şi hotărâri de guvern pentru a face modificările legale necesare transferului dreptului de administrare la nivelul autorităților județene. Reprezentanţii Prefecturii Hunedoara spun că ideea avansată este de crearea a unei singure structuri care să se ocupe şi de parcul natural, dar şi de cetăţile dacice, structură subordonată consiliului judeţean.

Bani din taxa pe jocurile de noroc

Până în prezent, doar 3 la sută din arealul vechii Capitale dacice a fost cercetat de arheologi. Kelemen Hunor promite însă mai mulţi bani atât pentru cercetare, cât şi pentru restaurare.

„Avem 30.000 de monumente, iar o treime dintre ele necesită intervenţii urgente. Bugetul pe acest an, pentru restaurare este de 65 de milioane de lei. El s-ar putea mări cu 15 milioane dacă vom reuşi să reintroducem taxa pentru jocurile de noroc destinată monumentelor şi cinematografiei”, a declarat Hunor.

În urma vizitei din judeţul Hunedoara, Kelemen Hunor a mai declarat că va face verificări pentru lămurirea „situaţiei inacceptabile” de la Orăştie, unde o parte din zidul care împrejmuieşte bisericile fortificate, obiectiv restaurat cu 10 ani în urmă, a început să se prăbuşească.

Sursa: www.evz.ro

Dacii in Vede

"The Indo-Aryan tribes mentioned in the Rigveda are described as semi-nomadic pastoralists, subdivided into temporary settlements (vish, viś) and headed by a tribal chief (raja, rājan) assisted by a priestly caste. They formed a warrior society, engaging in endemic warfare and cattle raids ("gaviṣṭi") among themselves and against the "Dasyu" or Dasa." www.encyclopedia.com
Deci triburile indo-ariene din Rigveda, pastori semi-nomazi, formau o societate razboinica antrenata in lupte periodice interne sau cu "Dasyu" - "Dasa". Cine or fi astia? Google search and...

Etymology of Dasa and related terms

Dasa and related terms have been examined by several scholars.[7] While the terms Dasa and Dasyu have a negative meaning in Sanskrit, their Iranian counterparts Daha and Dahyu have preserved their positive (or neutral) meaning. This is similar to the Sanskrit terms Deva (a "positive" term) and Asura (a "negative" term). The Iranian counterparts of these terms (Daeva and Ahura) have opposite meanings.
Dasa

See also Dahae

The meaning of the word dāsa, which has been long preserved in the Khotanese dialect, is "man". Two words that contain "dasa" are the Vedic names Divodās (meaning "divine man") and Sudās (meaning "good man"). Dasa is also in Iranian "Daha", known to Graeco-Roman authors as the Dahae (Daai), designating probably Iranian tribes. The term Daha occurs in a Persepolis inscription of Xerxes (h 26).[8]

Daha also referred to a dasyu tribe in Margiana. Dahistan (east of the Caspian Sea/Gorgan) derives its name from this tribe [9]. The Greek historians Q. Curtius Rufus (8,3) and Ptolemy (Geography: 6,10,2) located the region of the Dahas on the river Margos (modern Murghab) or in Margiana (Parpola 1988). The Dahas are also mentioned by Pomponius Mela (3,42)[10] and Tacitus (Ann. 11,10)[11].

Strabo wrote about the Dahae the following:

"Most of the Scythians, beginning from the Caspian Sea, are called Dahae Scythae, and those situated more towards the east Massagetae and Sacae."
(Strabo, 11-8-1)

Strabo's description places Dahae nomads in the area around modern Turkmenistan. Tacitus, in the Annals , writes of the Parthian king Vardanes I that he subdued "the intermediate tribes as far as the river Sindes, which is the boundary between the Dahae and the Arians." [12]
http://en.wikipedia.org/wiki/Dasa

Long story short, adica scurt si la obiect avem dasa ca daha la iranieni, iar la greci si romani dahae sau daai. Un exemplu de folosire a denumirii de dahae il avem la grecul Strabo care spune ca majoritatea scitilor, incepand cu Marea Caspica (nordul Iranului), sunt numiti sciti dahi (dahae), iar cei situati mai in est sunt numiti masageti (getii cei mari) si saci (sacae). Deci Dasa sau Dasyu sunt de fapt cei numiti Daha sau Dahae, care sunt numiti si Getii cei Mari. Deci getii sunt mentionati in Vede. Ce frumos. Ei fiind situati undeva in zona marii Caspice si chiar si mai la est cam pe la raul Sindes, care-mi apare ca Indus la orice cautare. Sindes care-i separa pe ei de arieni cu care erau frati - "The identity of the Dasa has caused much debate, closely tied to arguments over Indo-Aryan migration, the claim that the Indo-Aryan authors of the Rigveda entered India from outside, displacing its earlier inhabitants. Recent scholars, notably Asko Parpola, have claimed that they were fellow Indo-Iranians of the BMAC, who initially rejected Aryan religious practices but were later merged with them."
Acum, ca v-am impartasit cateva dintre ideile mele pe ziua de azi, va multumesc ca ati citit aceste randuri si va urez toate cele bune.

"Misterele istoriei" III

Reluand un citat din New York Times care-mi place mie mult: "Before the glory that was Greece and Rome, even before the first cities of Mesopotamia or temples along the Nile, there lived in the Lower Danube Valley and the Balkan foothills people who were ahead of their time in art, technology and long-distance trade.

For 1,500 years, starting earlier than 5000 B.C., they farmed and built sizable towns, a few with as many as 2,000 dwellings. They mastered large-scale copper smelting, the new technology of the age. Their graves held an impressive array of exquisite headdresses and necklaces and, in one cemetery, the earliest major assemblage of gold artifacts to be found anywhere in the world.", mai pun odata una langa alta niste imagini. Oare de ce sunt toti imbracati la fel?

Dac
Mitra
Orfeu
Atis
Amazoana

Paris

Cetati dacice

si nu numai, gasiti aici.