In localitatea brasoveana Sacele, un arheolog amator, medicul Vlad Totoianu, a descoperit in culmea Bunlocului, ferita de ochii indiscreti si uitata de secole sau chiar de milenii, o uriasa lucrare de fortificatii. Din primele cercetari, ruinele par fi ale unui sanctuar dacic, mai mare chiar decit cel de la Sarmizegetusa.
In localitatea brasoveana Sacele, un arheolog amator, medicul Vlad Totoianu, a descoperit in culmea Bunlocului, ferita de ochii indiscreti si uitata de secole sau chiar de milenii, o uriasa lucrare de fortificatii. Din primele cercetari, ruinele par fi ale unui sanctuar dacic, mai mare chiar decit cel de la Sarmizegetusa. Odata intrat in circuit, complexul ar putea aduce numerosi turisti in zona.
?La inceputul lunii aprilie 2005, ca urmare a unei solicitari adresate de un arheolog amator, medicul Vlad Totoianu, am efectuat o deplasare in zona dealului Bunloc cu scopul de a identifica si vedea posibile vestigii arheologice, conservate in acea zona.
Intrucit din cele existente la fata locului se deduce pozitionarea in trecut a unor fortificatii ce inglobau asezari civile, am solicitat, atit in nume propriu, cit si in numele Comisiei pentru cultura din cadrul Consiliului Local al municipiului Sacele, prezenta si consultanta unor specialisti atestati de Ministerul Culturii si Cultelor?, ne-a declarat consilierul municipal George Tanase, presedinte al Comisiei de cultura din cadrul Consiliului Local Sacele. ?Nu ma pricep la arheologie, dar nu poti sa nu fii impresionat de ceea ce vezi acolo: o aglomeratie naturala de pietre, zidurile de aparare, valul, terasele, unghiurile facute de lucrari sint clare. Numai ca trebuie facute sapaturi de sondare de catre specialisti pentru a ne spune cu exactitate despre ce este vorba?, a adaugat acesta.
Ziduri mute de milenii
La mijlocul lunii trecute au raspuns acestei solicitari arheologii Daniela Marcu si Anghel Istrate, care s-au deplasat pe dealul Bunloc, in zona vestigiilor. De aceasta data, fara nici un fel de dubiu, s-a constatat ca ruinele si configuratia acestora sugereaza un sistem complex de fortificatii care, in teorie, nu pot apartine decit dacilor. Concret, este vorba despre ziduri seci, construite din bolovani de diferite dimensiuni, fara mortar, iar in partea superioara a dealului se delimiteaza in mod evident un platou circular inconjurat cu zid de piatra. Acesta pare sa fi fost un loc de cult, probabil un sanctuar dacic. In mod ciudat, ele seamana cu cele descoperite in zona Bratocea, tot pe teritoriul Sacelelor, si este posibil sa faca parte dintr-un sistem de fortificatii care se intindeau de la Pasul Predeal-Timis pina la Pasul Bratocea.
Rebelii lui Burebista sau marturii din negrul istoriei?
Trei sint tezele fundamentale care se desprind la ora actuala, inainte de a avea loc sapaturile de control. Ar putea fi vorba de un sistem de fortificatii care, in teorie, nu poate apartine decit dacilor. Conform unor opinii - premature inca, atita timp cit nu s-au efectuat inca sapaturile de control pentru o deplina edificare a specialistilor - sistemul de fortificatii care incepe la trecatoarea Predeal-Timis si continua pina la Pasul Bratocea ar putea fi facut de doua triburi dacice scapate de sub influenta lui Burebista, pe care primul unificator al getilor a tot incercat sa le supuna, dar fara succes. Pe de alta parte, ar putea fi vorba chiar de un sistem de fortificatii din epoca predacica, dat fiind sistemul de zidarie din piatra, dar fara mortar, fara nici un fel de liant, oarecum similar cu stilul de zidarie miceniana. Aici apare si o diferenta fata de sistemele de fortificatii din zona Sarmizegetusa, din Muntii Orastiei (Costesti-Blidaru), unde piatra din zidurile defensive este prinsa intr-un soi de mortar. Si, in fine, o a treia ipoteza ar sustine ca sistemul de fortificatii de la Bunloc-Sacele ar putea fi datat din perioada premedievala. Adica exact din acea perioada a istoriei din care nu s-a pastrat nimic si care a dat nastere inclusiv unor terorii aberante, cum ca populatia ar fi plecat o data cu armata romana, in timpul retragerii aureliene.
O sansa pentru turismul sacelean
Oricum ar fi, nu poate fi pusa la indoiala existenta acestor vestigii istorice care, pentru municipiul Sacele, odata intrat in circuit, poate aduce turisti. ?Vestigiile arheologice se afla la o distanta extrem de mica de capatul telefericului de la Bunloc. Nu cere eforturi deosebite, turistului din ce in ce mai comod din zilele noastre, pentru a ajunge acolo. Iar decopertarea fortificatiilor si a sanctuarului nu impiedica nici desfasurarea sporturilor de iarna si nici a celor extreme - parapanta - care se practica aici. Dar va avea efecte benefice asupra comunitatii. Aceasta in cazul in care arheologii vor confirma ceea ce la ora actuala se afla in stadiul de supozitii - va atrage dupa sine noi si noi pensiuni, dezvoltarea serviicilor in turism din localitate, mai multe venituri pentru saceleni, mai multe locuri de munca?, mai spune consilierul municipal George Tanase.
Bani pentru viitor, investiti in trecut
Avind in vedere ca atribuirea acestui complex de fortificatii nu poate fi facuta decit in urma unor sondaje arheologice ale unor specialisti acreditati, propun Consiliului Local aprobarea unei hotariri prin care sa se aloce de la bugetul local suma necesara pentru a plati aceste sondaje, in baza unui contract care se va intocmi cu specialisti in domeniu. In momentul de fata, zona dealului Bunloc nu este inclusa in Repertoriul Arheologic al Romaniei. Trebuie mentionat ca daca in urma sondajelor a caror finantare este solicitata prin prezenta se pot confirma prin probe supozitiile celor doi arheologi, impactul turistic al zonei poate fi urias?, se arata in referatul prezentat Consiliului Local al municipiului Sacele. Prin acesta se solicita finantarea lucrarilor de sondare a acestui sit istoric. Consiliul Local a aprobat alocarea sumei de 30 milioane lei pentru efectuarea acestor sondaje.
Neastimparul unui arheolog
Este a patra descoperire pe care o fac impreuna cu colegul si prietenul meu Lucian Comsa, toate in zona Sacele-Brasov. Misiunea noastra se incheie aici, urmeaza acum sa se pronunte specialistii in domeniu.Felul in care autoritatile sacelene trateaza aceasta problema, noua ne spune foarte mult nu numai despre respectul fata de radacinile acestei comunitati, ci si despre modul extrem de matur in care liderii sacelenilor vad dezvoltarea turismului in zona si beneficiile acestui lucru, ne-a declarat medicul si arheologul Vlad Totoianu.
Deocamdata, doi arheologi, dr. Daniela Marcu si Anghel Istrate, confirma existenta vestigiilor care, prin unghiurile precise si dimeniuni sugereaza ample lucrari de fortificatie. Dar asupra detaliilor vom reveni pe masura ce se vor efectua sapaturile de sondaj.
Sursa: www.evz.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu