TABLOU NOMINAL DE OSTAŞI MORŢI PE CÂMPUL DE LUPTĂ, ŞI DISPĂRUŢI, ÎN RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENŢĂ 1877-1878

NR. ORD. GRADUL NUMELE ŞI PRENUMELE LOCUL NAŞTERII ŞI VÂRSTA DATA ŞI LUPTA ÎN CARE AU CĂZUT
DISTRICTUL COMUNA ANUL NAŞTERII ANUL LUNA DATA LUPTA (LOCUL)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


BATALIONUL I DE VÂNĂTORI

1 Soldat Gheorghe Dinu Ilfov Afumaţi 1852 1877 august 30 La Griviţa
2 Locotenent Călinescu Dimitrie Ilfov Bucureşti 1847 1877 septembrie 6 La Griviţa
3 Sergent Săulescu Ioan Ilfov Bucureşti 1852 1877 septembrie 6 La Griviţa
4 Caporal Niculescu Preda Vâlcea Măldăreşti 1850 1877 septembrie 6 La Griviţa
5 Soldat Marin Radu Romanaţi Zvorasca 1851 1877 septembrie 6 La Griviţa
6 Soldat Barbu Roşu Romanaţi Vulpeni 1850 1877 septembrie 6 La Griviţa
7 Soldat Calotă Dumitru Teleorman Bălţaţi 1851 1877 septembrie 6 La Griviţa
8 Soldat Răcănete Dumitru Mehedinţi Vânjeşti 1850 1877 septembrie 6 La Griviţa
9 Soldat Stanu Constantin Gorj Tg. Jiu 1852 1877 septembrie 6 La Griviţa
10 Soldat Priţa Ioan Gorj Tg. Jiu 1852 1877 septembrie 6 La Griviţa
11 Soldat Cârceanu Constantin Prahova Ploeşti 1852 1877 septembrie 6 La Griviţa
12 Soldat Petrache Constantin Ilfov Domneşti 1852 1877 septembrie 7 În ambulanţă, în urma rănilor
13 Soldat Velerianu Sultanu Gorj Gogoşi 1853 1877 septembrie 17 La Opanez, în tranşee
14 Soldat Mihai Vasile Prahova Predeal 1857 1877 octombrie 1 În ambulanţă, în urma rănilor
15 Soldat Nisipeanu Ioan Romanaţi Vulpeni 1854 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
16 Soldat Ciucu Marin Romanaţi Leoteşti 1854 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
17 Caporal Călin Stanu Ilfov Domneşti 1852 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
18 Soldat Constantinescu Ioan Vâlcea Roşiile 1852 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
19 Soldat Brăgăluţă Gheorghe Vâlcea Inoteşti 1853 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
20 Soldat Ivan Dumitru Romanaţi Baldovineşti 1854 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
21 Soldat Ionescu Mihai Vâlcea Alunu 1852 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
22 Soldat Dumitraşculescu Marin Vâlcea Pârâeni 1854 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
23 Soldat Constantin Gherceanu Romanaţi Gropşani 1854 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
24 Soldat Ilie Mirea Romanaţi Celei 1853 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
25 Soldat Istocescu Gheorghe Mehedinţi Covrigii 1853 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
26 Soldat Resnariu Vasile Romanaţi Slăveni 1854 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
27 Soldat Mutu Marin Romanaţi Zvorasca 1854 1877 octombrie 7 La Griviţa, pe câmpul de luptă
28 Soldat Ionescu Teodor Ilfov Bucureşti 1852 1877 octombrie 10 În ambulanţă, în urma rănilor
29 Soldat Enache Mitruş Teleorman Bălţi 1854 1877 octombrie 12 În ambulanţă, în urma rănilor
30 Soldat Stavru Toma Romanaţi Brâncoveni 1853 1877 octombrie 14 În ambulanţă, în urma rănilor
31 Soldat Păun Albu Romanaţi Dranovăţ 1852 1877 octombrie 14 În ambulanţă, în urma rănilor
32 Soldat Ion Barbu Romanaţi Golfinu 1853 1877 octombrie 3 În ambulanţă, în urma rănilor
33 Soldat Dumitrescu Vasile Ilfov Plătăreşti 1852 1877 octombrie 15 În ambulanţă, în urma rănilor
34 Soldat Tănase Ionete Mehedinţi Dobra 1853 1877 noiembrie 3 În spital, în urma rănilor
35 Soldat Grigore Enache Mehedinţi Socolu 1852 1877 noiembrie 5 În spital, în urma rănilor
36 Soldat Florea Simionescu Romanaţi Gropşani 1852 1877 noiembrie 29 În ambulanţa diviziei, în urma rănilor
37 Soldat Dumitru Stancu Gorj Valea-cu-apă 1852 1877 ianuarie 9 În spital, în urma ranei
38 Soldat Ioan Ilie Ilfov Domneşti 1850 1877 ianuarie 10 În spital, din cauza ranei
39 Soldat Adam Donstantin Vâlcea Măldăreşti 1852 1877 ianuarie 20 În spital, din cauza ranei
40 Soldat Andrei Duncu Gorj Gogoşi 1853 1877 ianuarie 20 În spital, în urma ranei
41 Soldat Olariu Constantin Vâlcea Serbăneşti 1854 1877 ianuarie 20 În spital, în urma ranei
42 Soldat Ionescu Mihalache Vâlcea Alunu 1853 1877 ianuarie 20 În spital, în urma ranei
43 Soldat Purcaru Dumitru Mehedinţi Vânjeşti 1854 1877 februarie 12 În spital, în urma ranei
44 Soldat Belgiu Iancu Mehedinţi Negomiru 1854 1877 februarie 12 În spital, în urma ranei
45 Soldat Codiţă Mihai Mehedinţi Covrigii 1853 1877 februarie 18 În spital, în urma ranei
46 Soldat Petrescu Ioan Mehedinţi Covrigii 1852 1877 februarie 20 În spital, în urma ranei
47 Soldat Dindiri Constantin Gorj Calopăru-de-Jos 1854 1877 februarie 21 În spital, în urma ranei
48 Soldat Marin Dumitru Mehedinţi Strehaia 1851 1877 februarie 24 În spital, în urma ranei
49 Soldat Stan Constantin I Romanaţi Morânglavu 1854 1877 februarie 24 În spital, în urma ranei
50 Caporal Petrescu Grigore Gorj Gogoşi 1852 1877 februarie 27 În spital, în urma ranei
51 Soldat Grigore Petrescu Vâlcea Serbăneşti 1852 1877 februarie 27 În spital, în urma ranei
52 Soldat Arsu Constantin Mehedinţi Strehaia 1852 1877 martie 1 În spital, în urma ranei
53 Soldat Pescaru Gheorghe Mehedinţi Samarineşti 1853 1877 martie 3 În spital, în urma ranei
54 Caporal Dumitraşcu Luca Marin Vâlcea Alunu 1851 1877 martie 16 În spital, în urma ranei
55 Soldat Pârvan Florea Romanaţi Slăveni 1851 1877 martie 16 În spital, în urma ranei
56 Soldat Boruga Ştefan Gorj Bălboşi 1852 1877 martie 19 În spital, în urma ranei
57 Soldat Lungu Mitran Mehedinţi Negomir 1854 1877 martie 20 În spital, în urma ranei
58 Soldat Ion Vâlcu Mehedinţi Ianca 1854 1877 martie 25 În spital, în urma ranei
59 Soldat Truşcă Constantin Gorj Gogoşi 1853 1877 aprilie 3 În spital, în urma ranei
60 Soldat Vălscan Gheorghe Gorj Tismana 1853 1877 aprilie 3 În spital, în urma ranei
61 Soldat Dumitru Preda Gorj Tg. Jiu 1853 1877 aprilie 4 În spital, în urma ranei
62 Soldat Mincă Călin Romanaţi Stoeneşti 1852 1877 aprilie 13 În spital, în urma ranei
63 Soldat Efremu Tudor Vâlcea Serbăneşti 1853 1877 aprilie 14 În spital, în urma ranei
64 Soldat Zetroiu Gheorghe Mehedinţi Floreşti 1854 1877 aprilie 23 În spital, în urma ranei
65 Soldat Dumitraşcu Ghiucăl Mehedinţi Samarineşti 1852 1877 aprilie 25 În spital, în urma ranei
66 Soldat Ion Dona Romanaţi Dobroteşti 1853 1877 iunie 6 În spital, în urma ranei
67 Soldat Călin Stan I. Romanaţi Baldovineşti 1854 1877 septembrie 12 În spital, în urma ranei
68 Soldat Călin Ştefan Ilfov Domneşti 1853 1877 septembrie 15 În spital, în urma ranei
69 Soldat Pârvulescu Ilie Ilfov Crasca 1853 1878 septembrie 17 În spital, în urma ranei
70 Soldat Dobre Vasile Ilfov Crasca 1855 1878 septembrie 17 În spital, în urma ranei
71 Soldat Colănescu Marin Vâlcea Măldăreşti 1852 1878 octombrie 20 În spital, în urma ranei

BATALIONUL al 2-lea DE VÂNĂTORI

1 Locotenent Niculescu Dumitru Ilfov Bucureşti 1842 ian.20 1877 august 30 La Plevna
2 Subloc. Mihăescu Vasile Ilfov Bucureşti 1854 oct.8 1877 august 30 La Plevna
3 Serg. Major Nicolae Teodor Prahova Ploieşti 1852 febr. 8 1877 august 30 La Plevna
4 Sergent Popescu Scarlat Dâmboviţa Delu 1856 oct. 13 1877 august 30 La Plevna
5 Sergent Diaconu Florea Argeş Piteşti 1853 iunie 10 1877 august 30 La Plevna
6 Sergent Teodorescu Stan Prahova Ploieşti 1853 aprilie 5 1877 august 30 La Plevna
7 Sergent Zamfir Nicolae Vâlcea Călceşti 1853 iunie 18 1877 august 30 La Plevna
8 Sergent Avram Stan Prahova Boldeşti 1856 febr. 15 1877 august 30 La Plevna
9 Sergent Mihalache Nae Prahova Ploieşti 1850 oct. 20 1877 august 30 La Plevna
10 Sergent Gheorghe sin Ghoerghe Prahova Ploieşti 1851 iulie 29 1877 august 30 La Plevna
11 Sergent Preotu Nicolae Buzău Pârşcov 1851 mai 12 1877 august 30 La Plevna
12 Caporal Marcu Nicolae Prahova Podeni 1851 aug. 8 1877 august 30 La Plevna
13 Caporal Ghimpeţeanu Chiriac Ialomiţa Poiana 1853 iulie 3 1877 august 30 La Plevna
14 Caporal Lovin Costache Ilfov Bucureşti 1853 apr. 4 1877 august 30 La Plevna
15 Caporal Spuneanu Ion Olt Slatina 1854 febr. 20 1877 august 30 La Plevna
16 Caporal Costea Costache Prahova Ploieşti 1850 aug. 8 1877 august 30 La Plevna
17 Caporal Constantin Dumitru Prahova Ploieşti 1850 aug. 8 1877 august 30 La Plevna
18 Caporal Andrei Stoica Prahova Podeni 1851 febr. 2 1877 august 30 La Plevna
19 Caporal Ionescu Matei Prahova Ploieşti 1851 aug. 9 1877 august 30 La Plevna
20 Caporal Nicolae Dragnea Prahova Pucheni 1850 martie 11 1877 august 30 La Plevna
21 Caporal Ghiţă Iordache Prahova Mălăeşti 1849 aug. 29 1877 august 30 La Plevna
22 Soldat Toma Gheorghe Romanaţi Brâncoveni 1854 mai 7 1877 august 30 La Plevna
23 Soldat Ciobanu Gheorghe Muscel Drăghici 1852 iulie 20 1877 august 30 La Plevna
24 Soldat Trăistaru Niţă Argeş Stoliceşti 1852 febr. 12 1877 august 30 La Plevna
25 Soldat Stancu Ion Muscel Colibaşi 1853 febr. 14 1877 august 30 La Plevna
26 Soldat Dumitru Ion Olt Făgeţelu 1853 ian. 6 1877 august 30 La Plevna
27 Soldat Constantin Niţă Prahova Valea Călugărească 1854 iulie 26 1877 august 30 La Plevna
28 Soldat Irimia Gheorghe Prahova Podenii-Vechi 1851 noemb. 5 1877 august 30 La Plevna
29 Soldat Ghiţă Bălăşoiu Vâlcea Dobriceni 1840 mai 1 1877 august 30 La Plevna
30 Soldat Altea Costache Prahova Bărcăneşti 1851 mai 16 1877 august 30 La Plevna
31 Soldat Grigore Constantin Prahova Podeni 1851 iunie 7 1877 august 30 La Plevna
32 Soldat Dumitru Bucur Prahova Proviţa 1850 iunie 2 1877 august 30 La Plevna
33 Soldat Duţă Gheorghe Prahova Ploieşti 1854 aug. 18 1877 august 30 La Plevna
34 Soldat Bălaneciu Stanciu Argeş Samara 1853 iulie 19 1877 august 30 La Plevna
35 Soldat Cârciumaru Marin Vâlcea Locusteni 1853 febr. 3 1877 august 30 La Plevna
36 Soldat Vioiu Teodor Prahova Cărbuneşti 1855 febr. 15 1877 august 30 La Plevna
37 Soldat Stoica Cristea Prahova Ciumaţi 1850 iulie 12 1877 august 30 La Plevna
38 Soldat Pătru Stancu Argeş Drăguţeşti 1853 dec. 10 1877 august 30 La Plevna
39 Soldat Ciocă Zamfir Argeş Cornăţelu 1853 febr. 5 1877 august 30 La Plevna
40 Soldat Predescu Radu Argeş Negraşulu 1853 mai 31 1877 august 30 La Plevna
41 Soldat Stan Dumitru Prahova Cornu 1849 noiem. 21 1877 august 30 La Plevna
42 Soldat Constantin Marin Prahova Bărcăneşti 1849 apr. 2 1877 august 30 La Plevna
43 Soldat Constantin Chivu Prahova Gherghiţa 1850 aug. 4 1877 august 30 La Plevna
44 Soldat Nicolae Dumitru Prahova Berceni 1849 martie 24 1877 august 30 La Plevna
45 Soldat Dinu Ion Prahova Mălăeşti 1849 iulie 26 1877 august 30 La Plevna
46 Soldat Radu Ion III. Prahova Tintea 1850 mai 15 1877 august 30 La Plevna
47 Soldat Constantin Stoica Prahova Secueni 1849 febr. 7 1877 august 30 La Plevna
48 Soldat Andrei Tănase Prahova Gherghiţa 1849 noiem. 15 1877 august 30 La Plevna
49 Soldat Grigore Ştefan Buzău Trestia 1851 iulie 4 1877 august 30 La Plevna
50 Soldat Nica Vasile Prahova Sirna 1850 apr. 1 1877 august 30 La Plevna
51 Soldat Dinu Stan Prahova Ghirdoveni 1850 iunie 29 1877 august 30 La Plevna
52 Soldat Ion Sandu Prahova Mălăeşti 1851 apr. 3 1877 august 30 La Plevna
53 Soldat Radu Nicolae Prahova Ploieşti 1850 august 2 1877 august 30 La Plevna
54 Soldat Costăchioaia Ivan Prahova Ploieşti 1851 apr. 29 1877 august 30 La Plevna
55 Soldat Oncea Ştefan Buzău Cislău 1850 noiem. 9 1877 august 30 La Plevna
56 Soldat Vasile Ion Argeş Cremănaşu 1853 febr. 5 1877 august 30 La Plevna
57 Soldat Iancu Vasile Prahova Urlaţi 1852 martie 16 1877 august 30 La Plevna
58 Soldat Badea Rizea Argeş Isvorele 1853 febr. 12 1877 august 30 La Plevna
59 Soldat Dinu Ghiţă Prahova Filipeşti 1848 martie 16 1877 august 30 La Plevna
60 Soldat Grosanu Ion Romanaţi Grecii 1854 iulie 10 1877 august 30 La Plevna
61 Soldat Maria Ion Olt Ursulica 1852 noiem. 16 1877 august 30 La Plevna
62 Soldat Gheorghe Vasile Prahova Negreşti 1850 august. 3 1877 august 30 La Plevna
63 Soldat Zamfir Nicolae Prahova Vedeşti 1854 sept. 17 1877 august 30 La Plevna
64 Soldat Nănău Ion Prahova Podeni 1851 martie 3 1877 august 30 La Plevna
65 Soldat Ioniţă Panait Prahova Podenii-Noi 1851 martie 3 1877 august 30 La Plevna
66 Soldat Mirea Andrei Argeş Lăunele-de-Jos 1853 mai 15 1877 august 30 La Plevna
67 Soldat Florea Ghinea Argeş Cremănaşi 1853 mai 15 1877 august 30 La Plevna
68 Soldat Gherase Florea Olt Vaţa 1854 dec. 7 1877 august 30 La Plevna
69 Soldat Marin Vasile Prahova Poenari 1850 sept. 8 1877 august 30 La Plevna
70 Soldat Bucur Necşu Prahova Pisculeşti 1852 febr. 11 1877 august 30 La Plevna
71 Soldat Ilioi Dumitrache Prahova Filipeşti de Pădure 1849 iulie 11 1877 august 30 La Plevna
72 Soldat Stanu Toma Olt Buzeşti 1853 dec. 5 1877 august 30 La Plevna
73 Soldat Păuna Pârvu Olt Maldăru 1852 sept. 15 1877 august 30 La Plevna
74 Soldat Rizea Tudorache Muscelu Stălpeni 1852 aug. 1877 1877 august 30 La Plevna
75 Soldat Sofia Pătru Olt Dejeşti 1853 dec. 13 1877 august 30 La Plevna
76 Soldat Stoicescu Grigore Prahova Podenii Noi 1848 ian. 10 1877 august 30 La Plevna
77 Soldat Fănfăneţă Zamfir Argeş Curtea de Argeş 1853 mai 13 1877 august 30 La Plevna
78 Soldat Toplanu Ion Argeş Cremănaşu 1853 apr. 23 1877 august 30 La Plevna
79 Soldat Pârvu Ghoerghe Prahova Măneciu 1853 iulie 21 1877 august 30 La Plevna
80 Soldat Gheorghe Ion Vâlcea Bălceşti 1853 ian. 13 1877 august 30 La Plevna
81 Soldat Enculescu Gheorghe Argeş Negraşul 1853 ian. 19 1877 august 30 La Plevna
82 Soldat Ştefan Tănase Prahova Vitiora 1855 mart. 12 1877 august 30 La Plevna
83 Soldat Udriştea Marin Olt Oteşti 1854 iul. 15 1877 august 30 La Plevna
84 Soldat Chelfanu Piera Olt Sâmbureşti 1854 oct. 5 1877 august 30 La Plevna
85 Soldat Căpitanu Florea Olt Drăgoeşti 1854 nov. 6 1877 august 30 La Plevna
86 Soldat Stănescu Zamfir Vâlcea Daloşu 1854 iun. 15 1877 august 30 La Plevna
87 Soldat Predescu Constantin Vâlcea Nemoiu 1855 ian. 8 1877 august 30 La Plevna
88 Soldat Oprea Ghiţă Prahova Drăgăneşti – 1877 august 30 La Plevna
89 Soldat Radu Ion Prahova Poenarii-Apostol – 1877 august 30 La Plevna
90 Soldat Ioniţă Constantin Buzău Vispeşti – 1877 august 30 La Plevna

BATALIONUL al 3-lea DE VÂNĂTORI

1 Soldat Nichita Gavrilă Tutova Ghergheşti – 1877 august 31 La Griviţa, mort pe câmpul de luptă
2 Căpitan Bogdan Nicolae Tutova Ghergheşti – 1877 sept. 6 Rănit mortal la Griviţa
3 Soldat Coropcă Ilie Tecuci Gherdana – 1877 sept. 27 La Plevna, mort în tranşee
4 Soldat Vasilache Ion Tutova Iveşti – 1877 oct. 7 Mort în spital în urma rănilor dobândite
5 Locot. Rosetti Ion Iaşi Iaşi 1845 1877 oct. 12 La Griviţa, mort pe câmpul de luptă
6 Soldat Şerban Dima Iordache Rm. Sărat Dălhăuţi – 1877 oct. 27 Mort în spitalul Verbiţa, în urma rănilor dobândite
7 Serg. Vrânceanu Gheorghe Tecuci Podu-Turcului – 1877 nov. 27 Mort în ambulanţa de la Mecica, în urma rănii
8 Serg. Condruţă Vasile Rm. Sărat Domniţa – 1878 ian. 12 La Tatargik, mort pe câmpul de luptă

REGIMENTUL I DE LINIE

1 Locot. Bădulescu Ion Ialomiţa Damieni 1846 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
2 Serg. Enache Gheorghe Ilfov Bucureşti – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
3 Caporal Achimescu Gheorghe Mehedinţi Stângăcioara – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
4 Soldat Gheorghe Nicolae Mehedinţi Valea rea – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
5 Soldat Iordache Nicolae Mehedinţi Dumbrava – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
6 Soldat Zemuşi Vasile Mehedinţi Puta – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
7 Soldat Urţilă Ion Mehedinţi Strehaia – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
8 Soldat Niţulescu Vasile Mehedinţi Valea Marcului – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
9 Soldat Neluză Gheorghe Mehedinţi Greci – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
10 Soldat Iordache Dumitru Ilfov Stoeneşti – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
11 Soldat Văduva Constantin Olt Poboru – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
12 Soldat Iagăru Marin Olt Turia – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
13 Soldat Tudoru Dumitru Teleorman Ruşii de Vede – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
14 Soldat Colici Ilie Dolj Maglavit – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
15 Soldat Mavrodin Petre Dolj Risipiţii – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
16 Soldat Pătru Mitru Dolj Hunia – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
17 Soldat Popa Dumitru Dolj Secuiu – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
18 Soldat Puiu Constantin Gorj Ciuperceni – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
19 Soldat Avram Ilie Gorj Frumuşeni – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
20 Soldat Niţă Dumitru Dâmboviţa Boteşti – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
21 Soldat Simion Niţă Prahova Ghirdoveni – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
22 Soldat Dumitrescu Stan Romanaţi Morunglavu – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
23 Soldat Ciocanu Ivan Romanaţi Vădăstriţa – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
24 Soldat Bou Ion Romanaţi Dăbuleni – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
25 Caporal Croitoru Dumitru Dolj Risipiţii – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
26 Soldat Mogoşaru Zamfir Dolj Floreşti – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
27 Soldat Plăvicioasa Părvu Dolj Maglavit – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
28 Soldat Popescu Constantin Olt Râjleţu Vieroşu – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
29 Soldat Remetea Nicolae Mehedinţi Padeşu – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
30 Soldat Surdu Ion Mehedinţi Burila Mare – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
31 Soldat Dudea Ioniţă Dâmboviţa Odobeşti – 1877 sept. 2 Mort pe câmpul de luptă, în recunoaşterea făcută asupra redutei Griviţa nr.2
32 Soldat Cruceru Ion Romanaţi Marotin – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
33 Soldat Anton Dragomir Teleorman Ruşii de Vede – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
34 Sergent Iliescu Filip Vlaşca Giurgiu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
35 Sergent Săvulescu Solomon Mehedinţi Simiana – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
36 Caporal Niţu Constantin Romanaţi Rusăneşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
37 Caporal Tuţă Radu Vlaşca Bulbucata – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
38 Soldat Crăciunică Ghiţă Mehedinţi Gogoşi – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
39 Soldat Bărbuţ Gheorghe Mehedinţi Deveselu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
40 Soldat Roveanu Ion Mehedinţi Vânju Mare – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
41 Soldat Gărniceanu Vasile Mehedinţi Poroina – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
42 Soldat Gărjobă Mihai Mehedinţi Broşteni – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
43 Soldat Sultanu Dumitru Mehedinţi Padina-Mare – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
44 Soldat Iordache Nicolae Mehedinţi Greci – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
45 Soldat Turbureanu Năstase Mehedinţi Pluta – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
46 Soldat Gămanu Constantin Mehedinţi Samarineşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
47 Soldat Hapciu Dumitru Mehedinţi Pluta – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
48 Soldat Tomaşiu Matei Mehedinţi Cătunele – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
49 Soldat Lazăr Petre Mehedinţi Cireşiu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
50 Soldat Chiochină Matei Gorj Pescişani – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
51 Soldat Grigorescu Ilie Gorj Horezu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
52 Soldat Ceureanu Matei Gorj Tg. Jiu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
53 Soldat Boncea Dincă Gorj Roşia – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
54 Soldat Cacioara Dumitru Gorj Broşteni – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
55 Soldat Bontea Constantin Gorj Borescu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
56 Soldat Cojocaru Dumitru Dolj Păişani – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
57 Soldat Gheorghe Oprea Dolj Călăraşi – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
58 Soldat Mitru Ivan Dolj Potelu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
59 Soldat Posnaşiu Marcu Dolj Galicea – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
60 Soldat Piturcă Marin Dolj Orodelu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
61 Soldat Găman Constantin Dolj Orodelu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
62 Soldat Barbu Ion Dolj Risipiţii – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
63 Soldat Ion Pavel Dolj Săcui – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
64 Soldat Neacşu Dumitru Dolj Preajba – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
65 Soldat Mariţa Matei Dâmboviţa Dragomireşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
66 Soldat Radu Ioan Dâmboviţa Hulubeşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
67 Soldat Olt Câmpu-Mare – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
68 Soldat Florea Oprea Olt Râşleţu-Vieroşu – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
69 Soldat Stan Radu Olt Siuica – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
70 Soldat Sitaru Mihalache Olt Tituleşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
71 Soldat Ciocanu Dan Vlaşca Blejeşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
72 Soldat Cosma Nistor Ilfov Bucureşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
73 Soldat Constantin Marin Romanaţi Brâncoveni – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
74 Soldat Dobriţoiu Gheorghe Romanaţi Greci – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
75 Soldat Anton Ilie Romanaţi Strejeşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
76 Soldat Dârmon Ion Romanaţi Dăbuleni – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
77 Soldat Pană Petre Ilfov Bucureşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
78 Soldat Ionescu Ion Vâlcea Mateeşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
79 Soldat Constantinescu Petre Mehedinţi Samarineşti – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
80 Soldat Dobrică Marin Teleorman Bălţaţi – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
81 Soldat Gheorghe Tudor Teleorman Bivoliţa – 1877 sept. 6 Mort pe câmpul de luptă, la atacul asupra redutei Griviţa nr. 2
82 Soldat Popescu Constantin Gorj Băceşti – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
83 Soldat Olteanu Ion Gorj Băceşti – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
84 Soldat Rădoiu Petre Gorj Bărbăteşti – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
85 Soldat Băbuşcă Dumitru Gorj Curtişoara – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
86 Soldat Sulea Procopie Gorj Ciuperceni – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
87 Soldat Aromia Ion Gorj Bălăneşti – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
88 Soldat Ionescu Gheorghe Teleorman Butculeşti – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
89 Soldat Glămeanu Ion Romanaţi Străjeşti – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
90 Soldat Căplescu Oprea Mehedinţi Fântâna Domnească – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
91 Soldat Constantin Cotoru Mehedinţi Colibaşu – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
92 Soldat Tărniţa Ion Mehedinţi Vlădaia – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
93 Soldat Dănciulescu Mihai Mehedinţi Balaci de Sus – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
94 Soldat Stoian Ion Mehedinţi Burila Mare – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
95 Soldat Purcaru Marin Mehedinţi Strehaia – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
96 Soldat Ghiţă Ion Dolj Săcuiu – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
97 Soldat Dincă Bădinoiu Dolj Mosna – 1877 sept. 6 Dispărut pe câmpul de luptă la atacul redutei Griviţa nr. 2
98 Caporal Popescu Nicodin Dolj Ordelu – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
99 Soldat Stancu Dumitru Dolj Risipiţii – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
100 Soldat Gheorghe Ilie Dolj Maglavitu – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
101 Soldat Ion Ghiţă I. Dolj Fântâna Banului – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
102 Soldat Beleuză Marin Dolj Galicea – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
103 Soldat Florea Radu Dolj Desa – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
104 Soldat Ion Barbu Dolj Filiaş – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
105 Soldat Mihalache Radu Dolj Craiova – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
106 Soldat Anghel Ion Dolj Săcui – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
107 Soldat Marin Radu Dolj Păişani – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
108 Soldat Paul Grigore Mehedinţi Oreviţa – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
109 Soldat Lazăr Ion Mehedinţi Burila Mare – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
110 Soldat Staicu Ion Mehedinţi Batoţi – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
111 Soldat Baliman Dumitru Mehedinţi Iablăniţa – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
112 Soldat Dumitru Mogoşu Mehedinţi Botoşeşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
113 Soldat Stănculescu Ion Mehedinţi Piria – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
114 Soldat Surdu Vasile Mehedinţi Cacoţi – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
115 Soldat Codiţă Matei Mehedinţi Secu – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
116 Soldat Ionică Florea Mehedinţi Bălăciţa – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
117 Soldat Sănduţu Constantin Mehedinţi Greci – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
118 Soldat Dascălu Ion Mehedinţi Busu – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
119 Soldat Popa Ion I. Mehedinţi Bâcleşu – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
120 Soldat Ion Ion Mehedinţi Gârla – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
121 Soldat Paloşu Gheorghe Mehedinţi Strehaia – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
122 Soldat Lungu Mihai Mehedinţi Fântâna Domnească – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
123 Soldat Petecu Grigore Gorj Dăneşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
124 Soldat Crăciun Dumitru Ilfov Bucureşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
125 Soldat Iovanu Ilie Ilfov Bucureşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
126 Soldat Udrescu Mihai Vâlcea Râmeşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
127 Soldat Storobăneanu Gheorghe Vâlcea Gogoşi – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
128 Soldat Simion Badea Ialomiţa Jilavele – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
129 Soldat Grăjdaru Ion Olt Dumitreşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
130 Soldat Radu Florea Olt Şerbăneşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
131 Soldat Dumitru Vasile Olt Corbu – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
132 Soldat Nicu Dragomir Olt Corbu – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
133 Soldat Bondrea Ilie Dâmboviţa Măneşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
134 Soldat Stan Vasile Teleorman Albeşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
135 Soldat Chicoş Stan Romanaţi Islaz – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
136 Soldat Ştefan Păun Prahova Măneşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
137 Soldat Ciutoiu Ştefan Mehedinţi Pătulele – 1877 nov. 28 Mort pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
138 Soldat Romanescu Alecu Mehedinţi Butoeşti – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
139 Soldat Sarpe Manolache Mehedinţi Izvoarele – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
140 Soldat Despoiu Ion Mehedinţi Pătulele – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
141 Soldat Sacariu Ion Mehedinţi Lumnic – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
142 Soldat Coravu Ion Mehedinţi Miluta – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
143 Soldat Firoiu Dumitru Mehedinţi Strehaia – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
144 Soldat Zimtea Costache Mehedinţi Busu – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
145 Soldat Turoi Grigore Mehedinţi Bălţaţi – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
146 Soldat Mincă Ilie Mehedinţi Secu – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
147 Soldat Taloşu Dumitraşcu Mehedinţi Sureşti – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
148 Soldat Fuerete Iacob Mehedinţi Padeş – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
149 Soldat Drăguşin Sandu Teleorman Peret – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
150 Soldat Enache Haralambie Dolj Izvor – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
151 Soldat Matei Ion Dâmboviţa Bogaţi – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
152 Soldat Chircu Iosif Teleorman Belu – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei
153 Soldat Mecea Ştefan Romanaţi Scărişoara – 1877 nov. 28 Dispărut de pe câmpul de luptă, în ziua căderii Plevnei

REGIMENTUL al 4-lea DE LINIE

1 Subloc. Frunzetti Ion Iaşi Iaşi 1852 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
2 Serg. Constantinescu Cristea Dolj Beluţu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
3 Serg. Ion Radu Dolj Almaşu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
4 Serg. Bătrânu Toma Mehedinţi Podu-Gros – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
5 Serg. Stan Guţă Dolj Graur – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
6 Caporal Călugăru Vasile Mehedinţi Bălţaţi – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
7 Caporal Răpceanu Ion Romanaţi Dobreşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
8 Caporal Constantin Ion Dolj Tatomireşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
9 Caporal Bănică Oprea Romanaţi Dobreşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
10 Caporal Iacobescu Constantin Mehedinţi Ploştina – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
11 Soldat Cărlăonţu Vasile Mehedinţi Niculeşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
12 Soldat Ion Dumitrache Mehedinţi Floreşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
13 Soldat Tarea Petre Mehedinţi Corlăţel – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
14 Soldat Ghiţă Matei Gorj Vlăduleşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
15 Soldat Cătănescu Marin Mehedinţi Greci – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
16 Soldat Ilie Preda Romanaţi Ioneşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
17 Soldat Calotă Grigore Dolj Gheorghiţă – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
18 Soldat Grigore ion Vâlcea Otescu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
19 Soldat Viaşu Dinu Mehedinţi Pătulele – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
20 Soldat Bour Gheorghe Dolj Cornu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
21 Soldat Oprescu Năstase Dolj Balta Verde – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
22 Soldat Ştefan Mihai Dolj Craiova – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
23 Soldat Mustaţă Gheorghe Mehedinţi Plopi – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
24 Soldat Tartea Petre Mehedinţi Corlăţel – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
25 Soldat Niţă Gheorghe Ilfov Bucureşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
26 Soldat Dumitru Ioan Muscel C. Lung – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
27 Soldat Dumitru Arebaşa Dolj Ostrovel – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
28 Soldat Dâmboi Dincă Dolj Locusteni – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
29 Soldat Caplea Constantin Mehedinţi Botoţi – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
30 Soldat Gheorghe Ioan Mehedinţi Ghindeni – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
31 Soldat Pastramă Gheorghe Dolj Gânjova – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
32 Soldat Bolintineanu Nicolae Vâlcea Costeşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
33 Soldat Bucşan Ion Mehedinţi Jiana – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
34 Soldat Carteanu Nicolae Mehedinţi Baia – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
35 Soldat Ioniţă Nicolae Ilfov Dipia – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
36 Soldat Trandafir Nicolae Mehedinţi Menţi – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
37 Soldat Fotoscu Ion Mehedinţi Cosovăţ – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
38 Soldat Nedelcu Ion Dolj Moţăţei – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
39 Soldat Dumitru Ghiţă Dolj Agitoaia – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
40 Soldat Dumitru Gheorghe Dolj Floreşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
41 Soldat Guşatu Constantin Dolj Podari – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
42 Soldat Daia Petre Gorj Scrada – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
43 Soldat Zamfir Gheorghe Gorj Frumuşei – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
44 Soldat Predulescu Nicolae Dolj Tatomireşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
45 Soldat Constantin Dinuţă Mehedinţi Glogova – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
46 Soldat Ioniţoiu Dumitru Mehedinţi Vânju Mare – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
47 Soldat Preda Preda Mehedinţi Oreviţa – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
48 Soldat Dumitru Pârvu Dolj Piscu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
49 Soldat Ioniţă Dumitru Dolj Craiova Craiova – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
50 Soldat Răducanu Ion Dolj Cernăteşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
51 Soldat Ion Horcea Mehedinţi Brădeţul – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
52 Soldat Ciorăscu Ghiţă Mehedinţi Izvorele – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
53 Soldat Fonea Marin Mehedinţi Stăneşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
54 Soldat Guran Matei Gorj Bălăceşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
55 Soldat Sava Florea Romanaţi Islaz – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
56 Soldat Bistriţeanu Nicolae Dolj Rastu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
57 Soldat Stan Florea Romanaţi Vădăstriţa – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
58 Soldat Ispăsoiu Ion Mehedinţi Almăgel – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
59 Soldat Ion Ilie II Mehedinţi Darvari – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
60 Soldat Poroineanu Dumitru Mehedinţi Burila – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
61 Soldat Popescu Nicolae Mehedinţi Hăreşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
62 Soldat Frunză Badea Mehedinţi Bărboia – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
63 Soldat Bălălău Nicolae Muscel C. Lung – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
64 Soldat Pârvu Dumitru Dolj Piscu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
65 Soldat Lăpădatu Petre Dolj Cornu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
66 Soldat Barbu Marin Dolj Cata – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
67 Soldat Ion Gheorghe Mehedinţi Adunăţei Teiul – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
68 Soldat Râpeanu Dumitru Romanaţi Morânglavu – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
69 Soldat Bălan Ion Mehedinţi Bălăciţa – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
70 Soldat Bogdan Ilie Mehedinţi Greceşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
71 Soldat Pârvulea Petre Mehedinţi Izvoru – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
72 Soldat Voiculescu Stan Olt Băreşti – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
73 Soldat Popescu Nicolae Mehedinţi Cloşani – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
74 Soldat Stirbei ion Dolj Seca – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului
75 Soldat Abagiu Andrei Dolj Craiova – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul şi luarea Smârdanului

REGIMENTUL al 5-lea DE LINIE

1 Căpitan Romano Mihail Botoşani Botoşani 1842 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la atacul Griviţei
2 Sobloc. Botescu Gheorghe Putna Focşani 1852 1877 aug. 30
3 Sobloc. Handoca Iustin Bacău Bacău 1855 1877 aug. 30
4 Caporal Grigoraş Costache Suceava Miroslăveşti – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
5 Soldat Olaru Vasile Vaslui Micleşti – 1877 aug. 30
6 Soldat Bucur Gheorghe Fălciu Stâmpei – 1877 aug. 30 Mort la ambulanţă în urma rănii
7 Soldat Solomon Tudorache Neamţu – – 1877 aug. 30 Mort la spitalul din Târgovişte
8 Soldat Gafton Simion Tecuci Vultureni – 1877 aug. 30 Mort la ambulanţă în urma rănii
9 Soldat Tâlmaciu Balint Roman Tudoreni – 1877 aug. 30 Mort la spitalul T. Măgurele în urma rănii
10 Soldat Frenţe Nicolae Roman Tupilaţi – 1877 aug. 30 Mort la spitalul din Târgovişte, în urma rănii
11 Soldat Dăscăleanu Vasile Vaslui – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
12 Soldat Moise Ion Vaslui – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
13 Soldat Ianuş Hagian Bacău – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
14 Soldat Ciubotaru Teodor Buzău – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
15 Soldat Eliade Teodor Fălciu – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
16 Soldat Luca Constantin Putna – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
17 Soldat Redez Gheorghe Fălciu – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
18 Soldat Sdobisu Gheorghe Vaslui – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
19 Soldat Morait Ion Neamţu – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
20 Soldat Boboc Anton Putna Focşani – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
21 Soldat Rusu Pavel Iaşi Iaşi – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
22 Soldat Călinturu Ioniţă Vaslui Valea Satului – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Târgovişte
23 Soldat Mardar Teodor Putna Focşani – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Târgovişte
24 Soldat Drăghici Ion Tecuci Cahetul – 1877 aug. 30 Mort în spital la Bucureşti
25 Soldat Ion Vladu Iaşi – – 1877 aug. 30 Mort în spital la Bucureşti
26 Soldat Spânu Vasile Fălciu – – 1877 aug. 30 Mort în spital la Bucureşti
27 Soldat Coman Dumitru Tecuci – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Plevna
28 Soldat Diaconu Vasile Tutova – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Plevna
29 Soldat Ştefan Rizea Brăila – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Plevna
30 Soldat Bărboi Ion Neamţ – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Plevna
31 Soldat Petraru Mihai Bacău – – 1877 aug. 30 Mort în spital fiind rănit
32 Soldat Moroianu Ion Dorohoi – – 1877 aug. 30 Mort în spital fiind rănit
33 Soldat Lăutaru Vasile Roman – – 1877 aug. 30 Mort în spital fiind rănit
34 Soldat Lozoianu Gheorghe Brăila – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Plevna
35 Soldat Diaconu Ilie Buzău – – 1877 aug. 30 Mort în spital din cauza rănii
36 Sergent Cârlan Gheorghe Vaslui Vaslui – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
37 Sergent Nicolae Secuianu Bacău Bacău – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
38 Soldat Cazian Teodor Dorohoi Herţa – 1877 aug. 30 Mort în spitalul din T. Măgurele
39 Soldat Gheorghiaş Gheorghe Vaslui Tibăneşti – 1877 aug. 30 Mort în spitalul din T. Măgurele
40 Soldat Olaru Vasile Roman Hulpezeşti – 1877 aug. 30 Mort în spitalul din T. Măgurele
41 Soldat Vasiliu Ion Iaşi Iaşi – 1877 aug. 30 Mort într-o casă la Bucureşti
42 Soldat Băjenaru Manole Iaşi Măgeşeşti – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
43 Soldat Aleza Ion Fălciu Raiamu – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
44 Caporal Pastia Ion Suceava Tătăruş – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
45 Soldat Târlea Gheorghe Suceava Ruginoasa – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
46 Soldat Smeu Nicolae Bacău Drăguşani – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
47 Soldat Moraru Gheorghe Vaslui Rafailă – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
48 Soldat Călăraşu Vasile Neamţ Sârbeşti – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
49 Soldat Ion Tiunţiuc – – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
50 Soldat Ştefan Sârbu Iaşi – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
51 Soldat Mirea Gheorghe Botoşani – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
52 Soldat Moroceanu Vasile Roman – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
53 Soldat Stoica Ianoş Suceava – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
54 Soldat Sighianu Vasile Bacău – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
55 Soldat Mihăloi Gheorghe Brăila – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
56 Soldat Manea Nicolae Tecuci – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
57 Soldat Maftei Gheorghe Fălciu Huşi – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
58 Soldat Molotei Dumitru Dorohoi Mihăileni – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
59 Soldat Arion Gavrilă Roman Vovrieşti – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
60 Soldat Radu Nărodu Vlaşca Vlaj – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
61 Soldat Dabulică Ion Suceava Paşcani – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
62 Soldat Nicolae Leonte Brăila – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
63 Soldat Constantin Sandu Iaşi – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
64 Soldat Zaharia Ion Buzău – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
65 Soldat Munteanu Nicolae Tutova – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
66 Soldat Damian Ion Tecuci – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
67 Soldat Ilie Ion Tecuci – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
68 Soldat Niţă Ion Suceava Lespezi – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
69 Soldat Hondruţ Dumitru Roman – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
70 Soldat Drăgan Badea – – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
71 Soldat Alexa Teodor Dorohoi Herţa – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
72 Sergent major Cardaşu Petre Fălciu Fălciu – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
73 Soldat Vasile Prodan Buzău – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
74 Soldat Apostol Teodor Roman – – 1877 aug. 30 Mort pe câmpul de luptă la Griviţa
75 Soldat Borş Gheorghe Iaşi – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
76 Soldat Zaharia Ion Ilfov – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
77 Soldat Simionescu Ggheorghe Buzău – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
78 Soldat Sârbu Tudor Tecuci – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
79 Soldat Ungureanu Ilie Tecuci – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
80 Soldat Roşca Grigore Neamţ – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
81 Soldat Mihai Gheorghe Bacău – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
82 Soldat Molman Pantele Brăila – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
83 Soldat Crudu Teodor Tecuci – – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
84 Soldat Popa Dimitrie Fălciu Dolheşti – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
85 Soldat Costan Gheorghe Suceava Miroslăveşti – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
86 Soldat Creţu Costache Bacău Podurile – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
87 Soldat Mărchitan Gheorghe Botoşani Sălăgeni – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
88 Soldat Micu Toader Roman Tupilaţi – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
89 Soldat Bunescu Dimitrie Fălciu Lunca – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
90 Soldat Martin Gheorghe Bacău Nadisa – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
91 Soldat Ion Gheorghe Bacău Prăjeşti – 1877 aug. 30 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
92 Soldat Sava Grigore Fălciu Deleni – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
93 Soldat Ilie Constantin Neamţ Bodeştii Precistei – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
94 Soldat Nania Nicolae Vaslui Vaslui – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
95 Soldat Pârvu Gheorghe Fălciu Puţcani – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
96 Soldat Trifan Ion Roman Corlia – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
97 Soldat Beldea Ion Bacău Caşin – 1877 nov. 28 Mort în spital la T. Măgurele
98 Caporal Arghirescu Gheorghe Fălciu Urlaţi – 1877 nov. 28 Mort în Bucureşti din cauza rănii
99 Caporal Danielescu Dumitru Botoşani Botoşani – 1877 nov. 28 Mort în Bucureşti din cauza rănii
100 Soldat Enache Vasile Fălciu Raiamu – 1877 nov. 28 Mort în spitalul Militar Central
101 Soldat Vasilache Ion Fălciu Albeşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
102 Soldat Burlacu Ion Vaslui Lipova – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
103 Soldat Popa Iancu Roman Dagâţa – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
104 Soldat Butnaru Dumitru Botoşani Fântânele – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
105 Soldat Daniliuc Dumitru Botoşani Bucecea – 1877 nov. 28 Mort în spital la Iaşi
106 Soldat Vasiliu Ion Neamţ Ghirov – 1877 nov. 28 Mort în spitalul Crucea Roşie
107 Soldat Fronţ Pictor Bacău – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
108 Soldat Nicolae Grebu Roman – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
109 Soldat Gheorghe Dinu Roman – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
110 Soldat Cornea Dumitru Roman – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
111 Soldat Coborăşanu Vasile Dorohoi – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
112 Soldat Huţan Vasile Roman Tupilaţi – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
113 Soldat Zavalinschi Ion Suceava Sârbi – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
114 Soldat Istoc Andrei Bacău Cleja – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
115 Soldat Bughină Năstase Neamţ Budeşti – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
116 Soldat Horman Ion Buzău – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
117 Soldat Costache Chiriac Suceava – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
118 Soldat Bufon Vasile Buzău – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
119 Soldat Parsoc Ion Ilfov – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
120 Soldat Manea Nicolae Ilfov – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
121 Soldat Răducanu Radu Putna – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
122 Soldat Cojocaru Gheorghe Buzău – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
123 Soldat Chiriţă Dumitru Tecuci – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
124 Soldat Călin Gheorghe Suceava – – 1877 nov. 28 Mort pe câmăpul de luptă la Plevna
125 Caporal Onica Gheorghe Roman Oţeleni – 1877 nov. 28 Mort în spitalul T.Măgurele
126 Soldat Văcăreanu Gheorghe Botoşani Curteşti – 1877 nov. 28 Mort în Bucureşti din cauza rănii
127 Soldat Celonte Alexandru Roman Doljeşti – 1877 nov. 28 Mort în Bucureşti din cauza rănii
128 Soldat Ardeleanu Ion Buzău Pileşti – 1877 nov. 28 Mort în sptitalul central
129 Caporal Teodorescu Vasile Vaslui Vaslui – 1877 nov. 28 Mort în sptitalul central
130 Soldat Dinu Dumitrache – – – 1877 nov. 28 Mort în sptitalul central

REGIMENTUL al 6-lea DE LINIE

1 Locotenent Elafterescu Lache Ilfov Bucureşti 1841 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
2 Soldat Robeanu Constantin Gorj Petreşti 1852 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
3 Soldat Prisăcaru Ion Tutova Epureni 1855 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
4 Soldat Kiţu Ion Fălciu Vetrişoaia 1856 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
5 Soldat Bărcănescu Gheorghe Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
6 Sergent Vasiliu Ion Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
7 Soldat Voinea Stoica Romanaţi Gura Padinei 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
8 Soldat Anton Gheorghe Vaslui Boroni 1855 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
9 Soldat Soare Ion Dolj Floreşti 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
10 Soldat Anghel Florea Ilfov Popeşti (Snagov) 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
11 Soldat Manolache Nicolae Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervişti ce serviseră în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
12 Soldat Vasile Ion Dolj Georocu Mare 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
13 Soldat Ghiţă Gheorghe Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
14 Soldat Gheorghe Mihai Dolj Cetatea 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
15 Soldat Ştefan Ion Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
16 Soldat Badea Ion Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervişti ce serviseră în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
17 Soldat Geniţă Zincă Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervişti ce serviseră în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
18 Soldat Gheorghiu Iordache Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervişti ce serviseră în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
19 Soldat Radu Ion Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
20 Soldat Creţu Petre Vâlcea Ghioroiu 1850 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
21 Soldat Constantinescu Vasile Prahova Surani 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
22 Soldat Coca Nicolae Dolj Poiana 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
23 Soldat Mihai Dumitru Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervişti ce serviseră în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
24 Soldat Toma Gheorghe Buzău Baba Ana 1849 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
25 Soldat Chelea Dumitru Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervişti ce serviseră în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
26 Soldat Balea Ion Dolj Poiana 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
27 Soldat Crontea Marcu Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
28 Soldat Ion Gheorghe Dolj Cruşet 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
29 Caporal Dinu Dumitru – – – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
30 Soldat Neagu Nicolae Prahova Tintea 1852 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
31 Soldat Oprea Cristea Teleorman Nenciuleşti 1855 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
32 Soldat Bărău Nicolae Gorj Negoeşti 1848 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
33 Serg.Major Dumitrescu Marin Covurlui Galaţi 1847 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
34 Serg.Major Zgovaneu Gheorghe – – – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
35 Caporal Stan Gheorghe Teleorman Broşteanca 1855 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
36 Soldat Marin Gheorghe Gorj Negoeşti 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
37 Soldat Grigoraş Dimitrie Gorj Secele 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
38 Soldat Bădiceanu Stan Dolj Adâncata 1852 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
39 Soldat Tudor Alexandru Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervişti ce serviseră în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
40 Soldat Guriţă Radu Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
41 Soldat Manea Vlad Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
42 Soldat Lefter Gheorghe Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
43 Soldat Coman Mihai Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
44 Caporal Stoian Ştefan Gorj Dăneşti 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
45 Soldat Ionescu Dima – – 1 - 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
46 Soldat Lincă Dumitru Teleorman Pelea 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
47 Soldat Luca Marin Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
48 Soldat Corea Andrei Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
49 Soldat Epure Florea Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
50 Soldat Ionescu Dobre Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
51 Soldat Spătaru Avram Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
52 Soldat Nicolae Radu Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
53 Soldat Voinea Stancu Romanaţi Gura Padinei 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
54 Soldat Motară Gheorghe Gorj Bordeni 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
55 Soldat Charont Ştefan Romanaţi Dăbuleni 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
56 Soldat Ungureanu Ion Dolj Sadova 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
57 Soldat Sirache Ion Dâmboviţa Costeşti 1854 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
58 Soldat Scarlat Ion – – – 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
59 Soldat Dunăreanu Vasile Dolj Gura Motru 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
60 Soldat Pasăre Preda Dolj Mălăeşti 1848 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
61 Soldat Lalu Năstase Dolj Vărvoru 1852 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
62 Soldat Giuşcă Florea Gorj Alimpeşti 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
63 Soldat Tănase Marin Dâmboviţa Mogoşoaia 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
64 Soldat Mirciu Constantin Gorj Horezu 1850 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
65 Soldat Marcu Gheorghe Dolj Segarcea 1853 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
66 Soldat Voicu Dobre Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
67 Soldat Costică Ruşetu Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
68 Sergent Ionescu Crăciun Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
69 Soldat Ioniţă Stan Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
70 Soldat Nicoleş Marin Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
71 Soldat Păduraru Dragomir Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort pe câmpul de luptă la atacul Smârdanului
72 Soldat Radu Radu Nu i s-a găsit starea civilă fiind rezervist ce servise în alt corp 1878 ian. 12 Mort

Tracii din Coreea

Va prezint harta cu locurile unde au fost descoperite artefacte impodobite identic. Pana la un punct putem confirma locatiile marcate pe harta ca fiind locuite de daci sau geti, sciti, sarmati, tisageti, dahi, masageti, toti reprezentand acelasi mare popor tracic sau pelasgic. Dar iata ca ai nostri stramosi au locuit si in Coreea. Asa spun coreenii in acest documentar cu o traducere relativ decenta in engleza.

Dacia Mare/Romania Adevarata

Nota

... N-a pierit nici o limba a Dacilor,
pentru ca ei n-au avut o alta limba proprie,
care sa fie inlocuita prin limba Romanilor si n-au avut
o astfel de limba pentru simplul motiv ca Dacii vorbeau latineste.
Limba Dacilor n-a pierit.
Ea a devenit in Italia intai limba Romanilor
care era o forma literara a limbii Daciei, iar mai tarziu limba italiana;
aceeasi limba a Dacilor, dusa in Franta a ajuns intai
limba Galilor, iar cu timpul limba franceza;
In Spania ea a devenit intai limba Iberilor, iar cu timpul limba
spaniola, iar aici a devenit cu vremea limba noastra romaneasca.

I. Al. Bratescu-Voinesti (1942)
__________________

Europa straveche, patrie comuna

ADRIAN BUCURESCU

Gilbert Durand, istoricul francez cunoscut pentru lucrarile sale asupra imaginarului si mitologiei, trateaza problema miturilor fondatoare ale culturii si civilizatiei europene, lansand o teorie conform careia Europa contemporana se afla sub imperiul a trei mituri: cel prometeic, in extinctie; cel dionisiac, cu maxima stralucire, si mitul hermetic, abia rasarind.

Gilbert Durand ii gaseste ultimului radacinile in straniul interes - dupa veacuri de pozitivism, pragmatism, rationalism si empirism - pentru gandirea alchimica si hermetica a Evului Mediu. In acest sens, oricat de uimitor pare, mult controversatul cercetator Nicolae Densusianu ar putea fi crainicul valului european de acum, anuntand, macar in Romania, un alt mod de abordare a informatiilor, iar parerile viitorilor istorici asupra “Daciei Preistorice” sa fie din ce in ce mai favorabile.

Printesa rapita
Potrivit miturilor mediteranene, numele continentului nostru ar veni de la povestea de iubire dintre tanara si frumoasa printesa Europa si Zeus. Astfel, legendele spun ca Europa era o printesa de o frumusete rara, fiica a regelui Agenor si sora cu Cadmos, intemeietorul Tebei, Phoenix si Cilix. Intr-o zi, pe cand fecioara se juca pe plaja, a fost zarita de Zeus, care s-a indragostit indata de ea. Ca s-o cucereasca, acesta s-a prefacut intr-un taur alb si bland, amestecandu-se printre vitele aflate prin preajma. La inceput, Europa s-a speriat, dar, vazand blandetea taurului, a inceput sa-l mangaie si s-a asezat pe spatele lui. Profitand de naivitatea fetei, Zeus a rapit-o. Fratii printesei au pornit indata in cautarea ei, punand temeliile, in drumul lor, catorva cetati. Zeus a purtat-o pe Europa pe spatele lui pana in Creta, iar acolo i-a dezvaluit cine este. Impreuna au avut trei fii: Minos, Sarpedon si Radamantes. Apoi, Zeus a casatorit-o pe Europa cu regele cretan, Europa fiind prima regina a Cretei. Taurul sub forma caruia i s-a infatisat Zeus Europei a fost recreat sub forma unei constelatii ceresti.

Etimologic, Europa are mai multe acceptiuni. Unii cercetatori, din valul hermetic, care, ca si Nicolae Densusianu, iau in serios miturile, spun ca o traducere pentru EU-ROPA ar fi “Cea Rapita” (cf. lat. rapio “a rapi; a atrage”), iar alta - “Auria; Balaia; Blonda” (cf. lat. aurevs “de aur; auriu; frumos; minunat; incantator” ), si ca Zeus ar reprezenta un popor brun, patriarhal, din dreapta Dunarii, care se inchina la Zeul-Luna, iar printesa ar simboliza un neam blond, din stanga Dunarii, care se inchina Zeitei-Soare. Pentru inchinatorii la Luna se iau in considerare coarnele taurului in care s-a prefacut Zeus, simbol al Semilunii, iar pentru ceilalti - aurul din numele Europei, simbol al Soarelui. In concluzie, conducatorul brunilor a rapit-o pe printesa blonzilor, intemeind o mare imparatie, cu centrul la Dunarea de Jos. Sa fie o varianta a mitului Persephonei?

Arheologie neconventionala
Ralph M. Rowlett e profesor la Facultatea de Antropologie a Universitatii Missouri, Columbia, SUA, si participa, de 15 ani, la cercetari pe diverse situri arheologice din Romania. In newsletterul sau, intitulat “Descopera”, el scrie astfel: “Studiile mele de arheologie neconventionala vizeaza, in special, preistoria europeana, deoarece acest segment al culturii umanitatii prezinta, la ora actuala, cele mai multe necunoscute. Paradoxal, civilizatiile clasice, a Egiptului antic si a Orientului Mijlociu, ba chiar civilizatiile azteca si incasa, sunt mai accesibile decat civilizatia Europei preistorice. Totusi este clar ca cea mai mare parte a fundamentelor civilizatiei occidentale isi are obarsia in vechile culturi tribale, iar nu in civilizatiile Antichitatii, desi acestea din urma ne-au lasat mostenire vestigii arheologice impresionante. La randul lor, studentii mei s-au aratat a fi foarte interesati de civilizatia Europei preistorice, deoarece studiul acesteia poate acoperi un gol in cunoasterea inventarului solutiilor umane legate de modul de a trai. Institutiile din America de Nord fac ca accesul la acest tip de informatii sa fie foarte dificil. De pilda, literatura de specialitate ofera, in engleza si in franceza, o multime de lucrari referitoare la provinciile romane de pe Valea Nilului si din Orientul Mijlociu; in schimb, despre provincii romane precum Iliria, Panonia si Moesia, din regiunea Balcanilor, nu se gaseste mai nimic. Arheologia romana este in mod special interesanta deoarece contine elemente ce se regassesc in aproape toate partile Europei. Pe teritoriul Romaniei poti afla, prin intermediul arheologiei, informatii despre cea mai mare parte a preistoriei europene. Teritoriul Romaniei, situat in centrul geometric al continentului, a servit deseori drept pod intre Europa de Est si cea de Vest, intre Europa de Nord si cea de Sud. Teritoriul Romaniei actuale a fost, inca acum mai bine de 6.000 de ani, unul dintre primele locuri propice pentru expansiunea culturilor indo-europene, intemeiate pe migratii ample, explicabile prin folosirea cailor si a carutelor si care aveau o cultura ceramica bine dezvoltata. De aici, respectivele culturi s-au raspandit inspre Europa de Vest, spre Marea Mediterana, Orientul Mijlociu si Asia de Sud”.

Pelasgii protoparinti
Magnificul popor, proslavit de Nicolae Densusianu, este cel al legendarilor pelasgi. Din pricina acestora, a rolului de civilizatori ai lumii, atribuit de autor in “Dacia Preistorica”, el este socotit intemeietor al “protocronismului” la noi. Insa nu Nicolae Densusianu a scris primul ca pelasgii ar fi stramosii romanilor, ci un francez, Felix Colson, functionar la Consulatul francez din Bucuresti, apoi secretar al lui Ion Campineanu. Felix Colson, cunoscut, la acea vreme ca istoric si jurnalist, a publicat, in anul 1862, la librarul-editor E. Dentu, lucrarea “Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques”, completand, dupa aproape un sfert de veac, o alta, publicata in 1839, despre viitorul Principatelor Moldovei si Valahiei. Iata, in traducerea Valentinei Ciaprazi, fragmente din cartea lui Felix Colson, pag. 20-28: “Care a fost dialectul vorbit de vlahi? Filologii l-au considerat ca fiind importat de la romanii cuceritori. Nu este decat o asertiune. Idiomul vlahilor este acela al pelasgilor, el s-a format de treizeci de secole. El a fost vorbit si in Muntii Pindului, cu mai mult de o suta de ani inaintea cuceririi lui de catre soldatii lui Traian. (…) In Peonia, in Pelasgonia, in Macedonia de Sus, pe care Eschil o numeste Pelasgia, in cantoanele din Epir si din Tesalia, ocupate de pelasgi, dialectul vlah nu a fost imprumutat de la stapanii lumii. Dimpotriva, romanii vorbeau limba pelasgilor. (…) Este evident ca descendentii pelasgilor care locuiesc in numar de mai multe sute de mii, in muntii care au fost leaganul rasei lor antice, cei care populeaza fosta Dacie, vorbesc inca limba nationala, care in Italia a dat nastere limbii latine. (…) Nu ne mai este permis sa ne indoim ca natiunile pelasgice nu au fost poporul latin. Totul concura spre a dovedi ca dialectul lor a devenit limba latina. Este incontestabil ca pelasgii au contribuit la fondarea Romei. (…) Dialectul vlah preexista. Imediat dupa cucerirea romana, el s-a revelat spontan in Dacia, in Panonia si pe Pind. (…) A trebuit ca istoria sa inregistreze povestea despre colonii care au adus in Dacia limba latina. In acest scop scriitorii au inventat povestea sangeroasa a exterminarii natiunii dace de catre Traian”.

Socante pentru foarte multi, mai ales pentru romani, neverosimile, chiar nastrusnice, ideile acestea, dezvoltate in peste o mie de pagini de Nicolae Densusianu, au aparut cu aproape trei sferturi de veac inaintea “Daciei Preistorice”!

Superbul nostru neolitic
Dar unde sunt urmele acestor extraordinari pelasgi in Romania? ar putea intreba unii cititori. Poporul cu pricina a inflorit in neolitic, pe care specialistii il impart astfel: 1. Neoliticul timpuriu (6600-5500) - cu culturile Carcea-Gura Baciului (in Oltenia si vestul Transilvaniei intracarpatice), Starcevo-Cris (pe aproape intreg teritoriul Romaniei, mai putin Dobrogea si NV Transilvaniei) si Ciumesti-Piscolt (in NV Transilvaniei). 2. Neoliticul dezvoltat (5500-5000) - cu cultura ceramicii liniare (in nordul Romaniei), Vinca timpurie (in Banat si Oltenia), Lumea Noua (in Transilvania), Dudesti (in Muntenia), Hamangia, faza incipienta (in Dobrogea). 3. Eneoliticul, care a fost divizat in eneolitic timpuriu (5000-4500) si eneolitic tarziu (4500-3800/3700). Denumirea vine de la latinescul eneus - arama. Termenul este sinonim cu cel de chalcolitic care vine de la grecescul chalkos - arama. Eneoliticul timpuriu este reprezentat de culturile Boian (centrul si sudul Munteniei), Vadastra (intre Olt si Jiu), Hamangia (Dobrogea), Stoicani-Aldeni (zona de curbura a Carpatilor, sudul Moldovei), Precucuteni (Moldova), Vinca-Turdas (Transilvania si Banat). In eneoliticul tarziu evolueaza culturile Cucuteni-Ariusd (Moldova si jumatatea estica a Transilvaniei), Salcuta (Oltenia), Gumelnita (Muntenia si Dobrogea), Tiszapolgar-Romanesti (Banat si Crisana) si Bodrogkeresztur-Gornesti (la vest de Muntii Apuseni), Decea Muresului (Transilvania), Cernavoda I (pe linia Dunarii). Trebuie precizat ca aceasta periodizare am preluat-o din “Neoliticul pe teritoriul Romaniei. Consideratii”, Bucuresti, 1987, de Eugen Comsa.

La nord de Dunare
Se pare ca, inainte de a cuceri dealurile si muntii, oamenii stravechi au cucerit sesurile, caci numai astfel se explica bogatiile artistice din vremea lor, descoperite in manoasa si marea campie romaneasca de la Nord de Dunare. Am prezentat, de cateva ori, comorile de arta, multe dintre ele celebre, gazduite de Muzeul Civilizatiei Gumelnita, de la Oltenita, de Muzeul Dunarii de Jos, de la Calarasi, precum si de Muzeul Judetean Ialomita si Muzeul National al Agriculturii din Romania, de la Slobozia. Recent, am trecut din nou prin lunca Ialomitei.

Situata intr-un spatiu geografic ce leaga Nordul si Sudul Munteniei cu Dobrogea, Ialomita constituie o importanta zona de interferente cultural-istorice. De-a lungul apelor Borcea si Ialomita, in luncile sau pe terasele lor, prin descoperiri intamplatoare ori cercetari sistematice, au fost puse in evidenta, inca de la inceputul veacului trecut, marturii de viata materiala si spirituala ce amintesc de trecutul indepartat al acestui tinut.

Colectia de arheologie a Muzeului Judetean Ialomita este constituita din obiecte ce apartin unor rastimpuri istorice diferite, incepand din neolitic (mileniul VI i. Hr.) si pana in epoca medievala (secolele XV-XVIII). Din epoca metalelor, se remarca depozitul de bronzuri de la Dridu-Metereze (Hallstatt, secolele X-IX i. Hr.). Prin numarul mare de piese (aproape 400) si diversitatea lor (seceri, varfuri de lance, topoare, obiecte de podoaba, obiecte de harnasament), acestea se incadreaza in categoria marilor valori antice descoperite in Romania.

Reprezentative pentru cultura si civilizatia geto-dacica din campie sunt colectiile descoperite in davae-le din apropierea unor cursuri de apa, ca Ialomita si Borcea. Printre aceste valori, amintim rhythonul din lut, poate cel din care a baut regele Dromihete la intalnirea cu Lisimah, si altarul cu decor solar de la Helis - Piscu Crasanilor, precum si olaria lucrata cu mana si la roata de la Stelnica - Gradistea Mare, ori Bordusani - Popina. Colectiile de epoca medievala, din sec. VIII-XVIII, provenite din asezari, intre care Dridu si Targu de Floci, si necropole, ca Platonesti, pun in valoare atat cultura materiala a acestor veacuri cat si diferitele evenimente istorice petrecute.

Cercetarile arheologice de la Piscu Crasanilor sunt legate de nume mari ale arheologiei romanesti, intre care D. Butculescu, I. Andriesescu, R. Vulpe, N. Anghelescu, N. Conovici, dar cel care i-a dedicat acestei asezari o mare parte din monumentala sa opera “Getica. O protoistorie a Daciei”, a fost Vasile Parvan, care sublinia importanta acestei statiuni arheologice astfel: “Am hotarat inaintea oricarei alteia saparea statiunii protoistorice de la Piscul Crasanilor, pentru pozitia caracteristica pe care o ocupa in campia munteana”. Tot Vasile Parvan este cel care propune primul dintre locurile pentru legendara Helis (cf. grec. Helios - zeul Soarelui) tocmai aici, pe cursul inferior al raului Ialomita, unde si centrul sau spiritual era marcat de un simbol solar cu care era decorata vatra destinata practicilor rituale. Dr. Elena Renta, cercetatoare la Muzeul Judetean Ialomita, cea de la care am preluat informatii despre dava de la Piscu Crasanilor, a incheiat prezentarea cu aceste spuse frumoase: “Sa ne plecam cu reculegere spre pamantul unde dorm oamenii vechi si sa privim sfielnic la oalele sparte din colbul drumului peste care pasul nostru trece adesea prea grabit”.

Intr-adevar, pasul trece prea grabit pe langa vechiul Helis… Exista prejudecata ca la campie nu se poate face agroturism. si totusi… Acolo, la Helis, cranguri insotesc raul Ialomita, pe aproape lucesc lacuri ca Saratuica, Neamtu si Rogozu, cu vanat si peste, lunca e strajuita de frumoase coline, iar de o parte si de alta a raului se afla cate o manastire, Balaciu si respectiv Crasanii de Jos, prima fiind monument istoric. In stanga raului se inalta, straniu si frumos, unic intre monumentele tarii, Mormantul celor fara de Morminte, in amintirea eroilor cazuti departe de locurile natale. In satele din preajma, se mai pastreaza datini populare stravechi. Lipseste doar un muzeu, chiar la Piscu Crasanilor, in getica resedinta regala…

Sursa: basarabialiterara.com.md

Nationalismul dauneaza grav sclavagismului

„Ca urmare a aşezării geografice(;), a resurselor naturale,
şi, mai ales(;), a celei mai mici densităţi (populaţionale n.n.) din
Europa, România n-a fost niciodată stat absolut independent(;).
Indiferent care a fost; puterea tutelară s-a comportat la fel:
agreând şi colaborând cu un anumit tip de Român şi ţinând la
distanţă sau ordonând represiune pe alt tip de Român.
Tipul de Român repudiat de toate puterile tutelare este
naţionalistul cu convingeri imposibil de corupt şi patriotul refractar
la operaţii transacţionale. Aceste însuşiri de intelect şi de caracter
sunt considerate a fi periculoase şi deci o vinovăţie cu care nu se
colaborează şi care se pedepseşte dacă iese din anonimat.
Exact invers, tipul de Român agreat de toate puterile
străine care au tutelat şi care au controlat România: fără convingeri
politice, căldicel în comportament şi adaptabil în colaborări,
cameleon în politică, tranzacţionist în afaceri(;), oportunist în relaţii
şi, întotdeauna, de partea Puterii şi cu utilitate pentru Putere”.*

Şerban Milcoveanu

*Şerban Milcoveanu, Puterile tutelare şi exigenţele lor în
România, fragment din lucrarea: Gheorghe Vornica, Şerban
Milcoveanu, Andrei Justin Hossu şi Tatiana Perţ, Biopolitica
eminesciană, Editura Crater, Bucureşti, 2001, pag. 221

Mesajul Căpitanului

Cinstiţi Români,
Domnilor şi Doamnelor,
Prea onorate familii româneşti,
Poporul român este poate singurul popor care, în toată
istoria sa, n-a cunoscut păcatul robirii, încălcării sau nedreptăţirii
altor popoare.
Sufletul Românesc trăieşte, de veacuri, cinstit, pe aceste
meleaguri dintre Nistru şi Tisa.
Sub domnia cuvântătorilor partidelor, Românul de
pretutindeni a sărăcit şi a îngenuncheat în faţa străinului pripăşit
de curând. Rosturile mari ale Patriei sunt părăsite. Lumea
noastră politicianizată nu mai vede în faţă decât interesul
partidului, pentru a cărui biruinţă sacrifică, în fiecare zi şi ceas de
ceas, însuşi viitorul nostru ca neam.
Muncitorii români părăsiţi îngroaşă rândurile
comuniştilor.
Comunismul înseamnă anticreştinism.
Comunismul pleacă de la materie şi rămâne în materie, dispreţuind
valorile morale ale lumii.
Comunismul, împreună cu anexele sale, luptă pentru nimicirea
neamurilor şi pentru prăbuşirea civilizaţiei creştine.
Triumful mişcării comuniste la noi ar însemna: desfiinţarea
Bisericii, desfiinţarea familiei, desfiinţarea proprietăţii individuale şi
desfiinţarea libertăţii; într-un cuvânt deposedarea noastră de tot ceea ce formează patrimoniul moral al omenirii şi, în acelaşi timp, deposedarea de
orice bunuri materiale, în favoarea profitorilor din umbră ai comunismului,
evreii – iudaismul a ajuns la stăpânire în lume prin masonerie şi în Rusia
prin comunism.
De vor intra trupele ruseşti la noi şi vor ieşi învingătoare, în numele
Diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea care să susţină, că ele vor
pleca de la noi, înainte de a ne sataniza, adică bolşeviza? Consecinţele?
Inutil a le discuta!
Nu-i de ajuns să învingem comunismul. Trebuie să şi luptăm în
contra partidelor oligarhice, creând organizaţii muncitoreşti naţionale care
să-şi poată câştiga dreptatea în cadrul statului, nu în contra statului.

Comerţul românesc, lipsit de protecţie, îngenunchează în
lupte neegale cu străinul.
În cadrele armatei noastre pătrunde tot mai adânc şi tot
mai sus germenul dizolvant şi corupător de conştiinţe.
Ţăranul român îşi vinde produsul sub preţul de cost.
Misiţii s-au înmulţit şi ne inundă. Cafenelele sunt pline de
cămătari şi samsari. Ei se înmulţesc în dauna celor care muncesc.
Poporul este spoliat. Românul, înglodat în datorii, a ajuns rob.
Ţara, împărţită în partide se dărâmă sub ochii noştri. Conducerea
partidelor nu are nici un pic de direcţie naţionalistă, de oblăduire
şi încurajare a elementului românesc, care ţine de multe secole pe
umerii săi viaţa ţării.
Pe deasupra milioanelor de gospodării care se distrug,
deasupra milioanelor de suflete sărace care plâng, se înalţă
batjocoritor palatul tâlhăresc al jefuitorului de Ţară. Cine este
acesta? Este trădătorul de Neam şi de Ţară, este omul de afaceri
profitor, care te-a luat în arendă, iar tu ai căzut în stăpânirea lui
cu Ţara pe care ai creat-o.

O minciună sunt toate programele noi şi sistemele sociale
fastuos etalate poporului dacă în spatele lor rânjeşte acelaşi suflet
de tâlhari, aceeaşi lipsă de conştiinţă întru îndeplinirea datoriei,
acelaşi duh de trădare faţă de tot ce-i românesc, acelaşi desfrâu,
aceeaşi faptă de risipă şi de lux.

Bacşişul, mita şi hoţia au desfiinţat sănatatea morală a
naţiunii române. Trăim într-o ţară care moare în fiecare zi din lipsă de ţinută morală şi de
corectitudine interioară.

Străinii ne-au copleşit

Pământul nostru a fost pământul năvălirilor. El însă n-a cunoscut
niciodată vreo armată care să fi ajuns la formidabilul număr al străinilor de
azi. Năvălirile treceau peste noi mai departe; năvălitorii de azi nu mai
pleacă. Se stabilesc aici pe pământul nostru într-un număr neîntâlnit până
astăzi şi se prind ca râia în trupul pământului şi al Naţiei.
Fireşte, nu interesează numai numărul în sine, cantitatea, ci şi
calitatea celor cari îi reprezintă şi mai ales interesează poziţiile pe care le
ocupă în structura funcţională a unui stat şi în viaţa, sub toate formele, a
unei naţiuni.
Şi poate nu e bine zis năvală, căci aceasta presupune ideea de
violenţă, de curaj moral şi fizic. Infiltraţia este termenul cel mai potrivit,
pentru că cuprinde mai mult ideea de strecurare pe nesimţite, strecurarea
laşe şi perfidă. Căci nu e puţin lucru să răpeşti pământul şi avuţiile unui
neam, fără ca măcar să-ţi fi justificat prin luptă, prin înfruntarea riscului,
printr-o mare jertfă, cucerirea făcută.
Atacul asupra clasei de mijloc româneşti a fost dat cu precizia pe
care o întâlnim numai la unele insecte de pradă care, pentru a-şi paraliza
adversarul îl împung cu acul în şira spinării.
Nu se putea un loc mai bine ales.
Clasa de mijloc atacată cu succes, înseamnă spargerea în două a
neamului românesc.
E singura clasă care are un dublu contact: în jos cu cea ţărănească
pe care stă suprapusă, exercitând asupra ei o putere de autoritate şi prin
starea economică mai bună şi prin aceea de cultură; în sus cu cea
conducătoare, pe care o susţine pe umerii ei.
Atacul reuşit asupra clasei de mijloc, adică nimicirea ei, atrage după
sine, ca o consecinţă fatală, fără efort din partea atacatorului: a) năruirea
clasei conducătoare; b) imposibilitatea refacerii ei; c) zăpăcirea şi
îndobitocirea, înfrângerea şi robirea clasei ţărăneşti. Iar moartea, pieirea
poporului românesc nu înseamnă moartea celui din urmă Român, după cum
îşi imaginează unii. Moartea aceasta însemnează, viaţă în sclavie, reducerea
la starea de viaţă de rob... O populaţie se
înmulţeşte şi se dezvoltă în limita mijloacelor de subzistenţă de care
dispune. Cu cât aceste mijloace sunt mai puţine, cu atât mai puţine vor fi
posibilităţile de creştere şi de dezvoltare a populaţiei respective şi invers.
Aşadar, trecerea bogăţiilor din mâinile Românilor în mâinile
străinilor nu însemnează numai aservirea economică a Românilor, şi nu
numai aservirea politică – pentru că cine nu are libertate economică nu are
libertate politică – ci însemnează şi că în măsura în care ne dispar mijloacele
de subzistenţă, în aceeaşi măsură, noi Românii ne vom stinge de pe
pământul nostru.

Presa înstrăinată ne otrăveşte

Poporul Român n-a cunoscut decât lupta dreaptă. În contra noilor arme de
luptă şi distrugere – viclenia şi perfidia – el s-a găsit dezarmat.
În presa ostilă neamului – focar de infecţie morală, de otrăvire şi
zăpăcire a Românilor – ura împotriva Românilor e binecuvântată. E
susţinută; se face apel la ea.
Când e vorba însă ca Românii să-şi apere drepturile lor încălcate,
acţiunea lor este etichetată drept ură şi ura devine un semn al barbariei, un
sentiment înjositor pe care nimic nu se poate clădi.
Ori de câte ori naţia românească a fost ameninţată în existenţa ei,
această presă a susţinut tezele care conveneau mai bine duşmanilor noştri.
După cum urmărind evenimentele, uşor se poate vedea că aceleaşi teze au
fost combătute cu înverşunare, ori de câte ori ele erau în favoarea unei
mişcări de renaştere românească.
Libertatea aşa de mult contestată mişcării naţionale, era ridicată la
rang de dogmă întru cât ea trebuia să servească cauzei nimicirii noastre.
La adăpostul ei, presa aceasta atacă ideea religioasă la Români,
slăbindu-le astfel rezistenţa morală şi răpindu-le contactul cu Dumnezeu.
Presa aceasta împrăştie teorii antinaţionale slăbindu-le credinţa în
Naţiune şi rupându-i de pământul Ţării, de dragostea pentru acel pământ
care, în toate timpurile, a fost îndemn la luptă şi sacrificii.
Presa aceasta prezintă fals interesele noastre româneşti,
desorientând şi îndreptând pe Români pe linii opuse intereselor naţionale.
Presa aceasta înalţă mediocrităţile şi oamenii capabili de corupţiune
pentru ca străinul să-şi poată face interesele lui, şi coboară valorile morale
care nu nu se vor preta a face servicii intereselor acestuia.
Presa aceasta otrăveşte sufletul Neamului, dând zilnic şi sistematic
publicitate crimelor senzaţionale, legăturilor imorale, avorturilor,
aventurilor.
Presa aceasta omoară adevărul şi slujeşte minciuna, cu perseverenţă
diabolică, întrebuinţează calomnia ca armă de distrugere a luptătorilor
Români.
De aceea un Român trebuie să fie atent când citeşte o foaie, stând
în gardă faţă de fiecare cuvânt, care nu e la întâmplare aruncat, şi căutând
a descifra planul cu care el a fost scris.
Totul se reduce la cunoaşterea inamicului şi, în momentul în care,
noi Românii, îl vom cunoaşte, îl vom învinge.

Politicianismul ne omoară.
Sunaţi alarma din toate puterile.

Există o concordanţă perfectă între politica externă şi politica internă
românească, pornind amundouă din acelaş fond de ură împotriva ideii
naţionale şi a creştinătăţii.
Iar ruperea legăturilor cu cerul şi cu pământul – prin împrăştierea pe scară
întinsă a teoriilor ateiste – introducerea certurilor şi luptelor fratricide,
introducerea imoralităţii şi a desfrâului, constrângerea materială prin
limitarea la maximum a mijloacelor de subzistenţă, otrăvirea fizică, beţia,
toate acestea nimicesc o naţie mai rău decât dacă ai bate-o cu mii de tunuri
sau cu mii de aeroplane. Şi, toate acestea sunt cauzate de otrava
politicianistă.
Tot ce fac politicianii români fac pe carnea, pe sângele şi
pe răspunderea noastră. Este îngrozitor ca faptele şi atitudinile
lor de astăzi să atragă o mare răspundere pe umerii generaţiei
noastre.
Toţi cei ce se găsesc pe linia destinului şi a istoriei
naţionale au datoria să ceară şi să impună scoaterea politicii
româneşti de sub influenţa şi comanda coaliţiei oamenilor cu
păcate faţă de neam.
România trebuie să fie condusă de Români.
Numai o naţie românească puternică şi stăpână va putea rezolva toate
problemele româneşti. O conducere românească României, o legiferare
românească, legi de protecţie a elementului românesc!

E ceasul să punem temeliile unei epoci noi. O epocă de
întoarcere la realităţile naţionale, dând naţiunii înţelesul ei
real de societate naturală, a unor indivizi de aceeaşi rasă, iar
nu în sensul naţionalităţii juridice a cetăţeanului, care permite
transformarea automată în români, a maselor de străini
năvăliţi la noi pentru a ne cuceri şi oprima.
E ceasul să se înalţe din temelii un Stat nou, etnic,
naţional, întemeiat pe primatul culturii naţionale, pe primatul
familiei şi pe primatul corporaţiilor muncitoare.
Despoliticianizarea Ţării este o poruncă a vremii. În
locul partidelor mereu aplecate străinilor, politica de neatârnare
şi încurajare a Românismului susţinător de Ţară.

Români,
Un singur glas trebuie să ascultaţi, tainic şi nepătruns ca
Dumnezeu: chemarea Patriei. Acest glas să-l audă toată suflarea
voastră. Lui să vă supuneţi într-un suflet.

Un Stat nou cu oameni cu păcate vechi nu se poate
concepe. Statul este o simplă haină care îmbracă trupul Naţiunii.
Putem face o haină nouă, luxoasă, scumpă, dar ea nu va fi de nici
un folos dacă va îmbrăca un trup istovit, distrus de cangrene
morale şi fizice.
Mişcarea noastră nu poate birui decât odată cu
desăvârşirea unui proces interior de conştiinţă a Naţiunii
Române. Când acest proces va cuprinde majoritatea Românilor şi
se va desăvârşi, biruinţa va veni automat!
Ne trebuie omul de credinţă, omul viteaz, omul de jertfă,
omul corect. Corect în raport cu el, corect în raport cu lumea, în
raport cu Ţara sa, în raport cu Dumnezeu.
Cea dintâi a noastră revoluţie morală în viaţa publică sau
privată trebuie să fie aceea de a ne învăţa să nu mai câştigăm
nimic din tragerea pe sfoară a altui om.
Nici un drept nu putem avea, nici o critică sau înfierare a
politicianismului incorect nu putem face, dacă noi înşine nu
suntem corecţi.
Noi aşteptăm biruinţa noastră de la desăvârşirea în
sufletul Naţiunii, a unui proces de perfecţiune omenească.
Caracteristica noilor forme statale din lume nu stă atât în forma statului,
cât stă în contribuţia naţiunei la crearea acestor forme de stat. Nu are
importanţă mecanica statului pe cât are în aceste schimbări voinţa naţiunei.
Aceiaşi stare de înaltă conştiinţă, aceiaşi stare de elan la care se poate ridica
un neam chemat să-şi hotărască propria soartă.
La acest mare examen, la acest concurs care se dă între naţiile lumei,
se apreciază nu formarea şi înfăţişarea noastră a statului, ci capacitatea de
conştiinţă şi demnitatea naţiunei.

Omul nou sau Naţiunea înnoită presupune o mare înnoire
sufletească, o mare revoluţie sufletească a Poporului întreg, adică
o împotrivire direcţiei spirituale de astăzi şi o ofensivă categorică
în contra acestei direcţii.

Poporul Român nu are nevoie de un mare om politic, aşa cum greşit se
crede, ci de un mare educator şi conducător, care să biruiască puterile răului
şi să zdrobească tagma celor răi. Pentru aceasta însă, el va trebui să
biruiască mai întâi răul din el şi dintr-ai lui.
Ţara aceasta piere din lipsă de oameni, nu din lipsă de programe.
Pentru că aşa cum sunt astăzi oamenii crescuţi de politicianism vor
compromite cele mai strălucite programe.
Deci nu programe ne trebuie, ci oameni, oameni noi.
Să vă pregătiţi temeinic nu atât mintea, cât sufletul; pentru că
filosofi avem destui, dar ce folos că ei sunt laşi, fără caracter, fără suflet,
sau mai bine zis cu suflete pierdute.
Caracteristica timpului nostru: ne ocupăm cu lupta dintre noi şi alţi
oameni, nu cu lupta dintre poruncile Duhului Sfânt şi poftele firii noastre
pământeşti. Ne ocupăm şi ne plac victoriile asupra oamenilor, nu victoriile
împotriva păcatului.
Ne desolidarizăm de o mentalitate atotstăpânitoare peste veac şi peste
lume.
Ucidem în noi o lume pentru a înălţa o alta, înaltă până la cer:
domnia absolută a materiei răsturnată, pentru a fi înlocuită cu domnia
spiritului, a valorilor morale.
Nu negăm şi nu vom nega existenţa, rostul şi necesitatea materiei în
lume, dar negăm şi vom nega de-a-pururi dreptul stăpânirii ei absolute.

În acest om nou, trebui să învieze toate virtuţile sufletului
omenesc. Toate virtuţile rasei noastre. În acest om nou trebui
distruse toate pornirile spre rău. În acest tip de erou – erou în sens
războinic, pentru ca să poată prin luptă să-şi impună puterea;
erou în sens social, incapabil după victorie de a exploata munca
altuia; erou al muncii, uriaşul creator prin muncă al Ţării sale –
trebuie să fie concentrat tot ce a putut strânge mai bun în timpul
miilor de ani Poporul Român.
Pe acest om se va baza Statul cel nou, România de mâine,
ceasul învierii noastre ca Neam.
Această mare înviere, de la sine, va crea o ofensivă a
poporului în toate domeniile.
Această ofensivă, ajutată şi susţinută de legi, va repune pe
Român în drepturile lui de care a fost deposedat an cu an, într-o
mie de ani, cu nedreptate şi silnicie.
E ceasul să se desfiinţeze tot ce e parazitism pe trupul
istovit al Ţării; să se răscolească, să se organizeze şi să se
stimuleze toate energiile creatoare ale Neamului, să se facă
dreptate Românului în propria sa Ţară.
Programul este: Să dăm tot ce avem pentru Neamul nostru,
luptând din toate puterile împotriva acelora ce-l fură, exploatează
şi dezonorează, ameninţându-i existenţa.

Trăiţi ca fraţii între voi: UNIRE, unire şi iar unire.
Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare, cu toate poftele şi
egoismul din tine, pentru această unire. Ea, UNITATEA, ne va
da biruinţa.

Nu-ţi vorbi de rău camarazii. Nu-i pârâ. Nu şopti la ureche, nu primi să ţi se şoptească. În SINGURĂTATEA TA, roagă-te lui Dumnezeu, în numele morţilor noştri, pentru ca să ne ajute să suferim toate loviturile, până la capătul suferinţelor şi până la marea Înviere şi biruinţă.

În societate veţi face şcoală de educaţie cu toţi cei pe care îi veţi
întâlni mai puţin pregătiţi decât voi asupra următoarelor: a fi drept cu
toată lumea, respect pentru cei ce s-au jertfit.
Purtarea voastră: pretutindeni, în orice împrejurare, să fie un
adevărat model.
Aşează un lucru la locul său, chiar dacă nu e sarcina ta a o face, ridică o
hârtie, ajută un camarad. Nu zice ca leneşul «asta nu-i treaba mea». Fă cât
poţi, fă tot, fă mereu, observă tot din jurul tău, judecă tot, acţionează cu
repeziciune. Inteligent şi viu ca un şarpe.

Războaiele se câştigă de aceia care au ştiut să atragă din văzduh, din
ceruri, forţele misterioase ale lumii nevăzute şi să-şi asigure concursul
acestor forţe. Forţele acestea misterioase sunt sufletele morţilor, sufletele
strămoşilor noştri, care au fost şi ei odată legaţi de glia, de brazdele noastre,
care au murit pentru apărarea acestui pământ şi care sunt şi azi legate de el
prin amintirea traiului lor aici şi prin noi, copiii, nepoţii şi strănepoţii lor.
Dar mai presus de sufletele morţilor stă Dumnezeu. Odată aceste forţe
atrase, ele vin în balanţa ta, te apără, îţi dau curaj, voinţă în toate
elementele necesare victoriei şi te fac să învingi. Introduc panică şi groază
în duşmani, le paralizează activitatea. În ultimă analiză, biruinţele nu
depind de pregătirea materială, de forţele materiale ale beligeranţilor, ci de
puterea lor de-a-şi asigura concursul puterilor spirituale. Astfel se explică,
din istoria noastră, biruinţele miraculoase ale unor puteri materialiceşte cu
desăvârşire inferioare.
Cum se poate asigura concursul acestor forţe?
1) prin dreptatea şi moralitatea cauzei tale;
2) prin apelul frecvent, insistent, la ele.
Cheamă-le, atrage-le cu puterea sufletului tău şi ele vor veni.
Puterea de atracţie este cu atât mai mare, cu cât apelul, rugăciunea, se face
în comun de către mai mulţi.

Române, Fii disciplinat, căci numai aşa vei învinge.

Disciplina este o îngrădire a noastră fie pentru a ne conforma unor norme
etice de viaţă, fie pentru a ne conforma voinţei unui şef.
În cazul întâi o practicăm pentru a urca pe înălţimile vieţii, în cazul
al doilea pentru a obţine succesul în luptă.
Pot fi o sută de oameni care se iubesc între ei ca fraţii. Dar în faţa
unei acţiuni, e posibil ca fiecare să aibă câte o părere. O sută de păreri nu
vor birui niciodată. Dragostea singură nu-i va putea face biruitori. Este
nevoie de disciplină. Să-şi însuşească toţi o singură părere, aceea a celui mai
experimentat dintre ei, a şefului.
Disciplina este chezăşia biruinţei pentru că ea asigură unitatea
efortului. Sunt greutăţi pe care numai un neam întreg, unit, ascultând de o
singură comandă, le poate birui.
Iar dacă, întru tot adevărul, disciplina este o renunţare, o jertfă, ea
nu înjoseşte pe nimeni. Pentru că orice jertfă înalţă, nu coboară.

Munceşte, munceşte în fiecare zi. Munceşte cu drag. Răsplata muncii să-ţi fie nu câştigul, ci bucuria că ai pus o cărămidă la înflorirea României. Vorbeşte puţin, vorbeşte ce trebuie, vorbeşte când trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu făptuieşte, lasă-i pe alţii să vorbească. Trebuie să devii altul. Un erou. Ajută-ţi fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa. Mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă şi nu fi niciodată mişel. Lasă pentru alţii căile infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine cazi luptând pe drumul onoarei

Orice muncă e onorabilă de la măturător de stradă, la plugar, muncitor etc.
Nu e onorabilă haimanaua, omul fără căpătâi, beţivul, coada satelor şi a
oraşelor, pleava.
Ne trebuie în primul rând curajul de a sfărâma mentalitatea în care
creştem noi, mentalitatea care face pe tânărul intelectual să-i fie ruşine, de a
doua zi, după ce a devenit student, să mai ducă un pachet în mână pe
stradă.
Căci nu avem nici un prieten. Nici o mână sinceră de ajutor nu se zăreşte
de nicăieri întinsă către noi. Cele pe care le vedeţi, care încearcă să ne
ademenească şi să ne cumpere, apropiindu-se binevoitoare, sunt mâini
vrăjmaşe.
Păziţi-vă pe voi şi copiii de azi şi de mâine ai Neamului Românesc şi ai
oricărui Neam din lume, de această racilă îngrozitoare: mişelia.
Învăţaţi-i pe copiii voştri să nu întrebuinţeze mişelia nici în contra
prietenului şi nici în contra celui mai mare duşman al lor. Nici în contra
mişelului şi a armelor lui mişeleşti să nu întrebuinţeze mişelia, pentru că, de
vor învinge, nu va fi decât un schimb de persoane. Mişelia va rămâne
neschimbată. Mişelia învinsului va fi înlocuită cu mişelia învingătorului.
În esenţă, aceeaşi mişelie va stăpâni peste lume. Întunericul mişeliei din
lume nu poate fi alungat prin alt întunerec, ci numai prin lumina pe care o
aduce sufletul viteazului, plin de caracter şi de onoare.


Crede în Dumnezeu şi roagă-te Lui. Şi închină-te pentru
cei morţi care veghează asupra noastră.
Clocoteşte ura în jurul vostru ca marea în jurul unei insule
de piatră. Vi se vor întinde paharele de ademenire,
politicianismul, prin miile de mijloace, va voi să vă facă trădători,
vor curge cuvintele mieroase şi promisiunile, minciunile,
calomniile. Vor încerca dezbinarea voastră, vor curge deopotrivă
asupra voastră ameninţările şi ura. Veţi fi prigoniţi. Veţi simţi
amarul nedreptăţilor. Eu vă strig: nu vă lăsaţi!

Corneliu Zelea Codreanu


Fragment din LICĂR DE ICOANE, testamentul politic al lui Corneliu Zelea Codreanu, cu înseşi cuvintele acestuia, prin asamblare logică de idei citate – pentru fluidizarea lecturii, fără
ghilimele – din scrierile: «Pentru legionari», «Circulări şi manifeste», «Cărticica
şefului de cuib», «Scrisori studenţeşti» şi «Însemnări de la Jilava», redactat de Radu Mihai Crişan, doctor în economie – specializarea «Istoria gândirii economice».