Cufărul comorii va avea în el carduri de acces în clubul Danais http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2014/01/clubul-danais.htmlhttp://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2014/01/clubul-danais.html, şi o sică dacică Danais, parte din setul de arme simbol care vor fi acordate în cadrul evenimentelor noastre http://edanais.wordpress.com/2013/11/11/sica/
În cadrul evenimentului va fi organizată şi o expoziţie cu vânzare la preţuri promoţionale a produselor din Magazinul Dacilor http://edanais.wordpress.com/.
De asemenea, pentru a ne onora reputaţia de gazde bune, vă aşteptăm cu mâncare delicioasă la ceaun, pâine la cuptorul de pâmânt şi vin bun.
Asigurăm transportul participanţilor.
Vă aşteptăm cu drag
* Pentru a gusta din aventura Danais, a procura carduri Club Danais şi a lua parte la pregătirile pentru eveniment (antrenamente de luptă, tir cu arcul şi fierărie) , vă aşteptăm, sâmbătă, 18 ianuarie, la hala Danais din Constanţa, zona CET. Detalii la tel. 0724/033.693
Program eveniment
Plecare din Constanţa ora 09.00
Vizitare cetatea Ulmetum (Pantelimon)
Vizitare cetatea Carsium, tell neolitic Hârşova (aşezare de 7000 de ani) şi muzeu Hârşova
“Înaintea gloriei reprezentată de Grecia şi Roma, înainte chiar de primele oraşe ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trăit în valea de jos a Dunării şi la poalele Balcanilor oameni care au fost primii în artă, tehnologie şi comerţ la mare distanţă.”- www.nytimes.com
Vizitare Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu
„Muzeul din Topalu deţine în patrimoniu 228 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, creaţii ale marilor artişti plastici români Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Păciurea, Cornel Medrea, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu şi mulţi alţii” – www.romanialibera.ro
Vizitare cetatea Capidava
„În chiar hotarele acelui territorium Capidavense, constituit mai târziu de către autoritatea romană provincială, identifica Vasile Pârvan regatul lui Dapyx (iar burgul acestuia chiar la Capidava). Dinastul get îşi întindea aşadar stăpânirea asupra întregului spaţiu central dobrogean, din zona Capidava-Carsium de-a lungul Dunării, şi mergând înspre răsărit, către Ulmetum şi Histria” – www.capidava.ro
Prânz la tabăra Danais
Prezentarea tradiţiilor populare despre lupi
Atelier fierărie Capidava (reconstituire sica dacica)
Antrenamente cu dacii: tir cu arcul, lupte corp la corp cu sica si falxul
Atelier de arheologie
Vânătoarea comorii
Premierea câştigătorilor
Plecare către Constanţa
Costul evenimentului este de 69 de lei de persoană (costul include transportul, masă, acces muzee). Cu cardul Club Danais veniţi la eveniment cu încă o persoană pentru doar 30 de lei. http://www.danais.ro/clubul-danais/
Taxa de participare reprezintă contribuţia la susţinerea proiectului Danais.
Testiomniale evenimente Danais http://www.danais.ro/testimoniale/
Simbolism şi tradiţie
Testiomniale evenimente Danais http://www.danais.ro/testimoniale/
Simbolism şi tradiţie
Stindardul dacic, dragonul cu cap de lup şi trup de şarpe, sintetizeazã simbolismul zalmoxian, conform historia.ro, pentru cã ambele animale se referã la principiile creatoare. De asemenea existã o ipotezã conform cãreia nemele de ”daoi” al dacilor este în dialectul traco-frigian ”daos”, care înseamna lup. Dacii s-ar fi identificat cu lupul, asociat zeului luminii, Zalmoxis. Mircea Eliade, în ”De la Zalmoxis la Gengis-Han”, avanseaza ideea cã dacii sunt o confrerie rãzboinicã aflatã sub semnul lupului. Ipoteza pleacă de la numele de ”daoi” pe care-l dă Strabon dacilor şi de la substantivul ”daos”. Rădăcina cuvintului ar fi dhău — a apăsa, a stringe, a sugruma, din care derivã iliricul dhaunos — lup, zeul Daunus, sau alt zeu, trac, al războiului Kandaon sau lidianul Kamdaules. Simbolistica rãzboinicã a carnasierului este însã mult mai rãspânditã. Persanii aveau un stindard cu lup. In Turkestan s-a păstrat imaginea unui stindard compus dintr-un cap de lup si un dragon. In nord-vestul Iranului si in Armenia, corpurile de elită ale ostaşilor purtau stindarde cu dragoni. Astfel de stindarde patrund şi în armata romanã. În general, forţa şi ardoare lupului fac din acesta simbolul universal al rãzboinicului.
Conform calendarului popular românesc, perioada cuprinsă între 25 ianuarie și 2 februarie este cunoscută sub numele “Filipii de iarnă” – zeități protectoare ale lupilor. Filipii de iarnă marchează în Calendarul popular sfârșitul perioadei de împerechere a lupilor, începută cu aproximativ 80 de zile în urmă, la Filipii de Toamnă.
Filipii de iarnă sunt ținuți mai cu seamă în casele de ciobani și în gospodăriile în care sunt animale. Aceștia sunt respectați pentru protejarea vitelor și a oilor de atacul lupilor.
Se spune că în prima zi de Filipi, femeile satului lipesc gura sobei ca să lege și gura lupilor. La hornul casei se atârnă o secure sau o unealtă de-a casei, existând credința că astfel vor fi uitate vitele și oile de către lupi.
De asemenea, se crede că gospodarul care nu va prăznui Filipii va rămâne fără păsările din curte, pe care i le vor mânca hultanii. Bătrânii spun că în aceste zile nu-i bine să dai nimic din casă că altfel vei da tot anul. Totodată, în zilele Filipilor de iarnă, se fac prevestiri cu privire la vremea ce are să vină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu