Ţara în care hoţii fură legal

Cum credeţi că se uită la România cei care, acolo, în ţările lor, unde justiţia e justiţie, văd că aici nu pot fi aduse în faţa justiţiei marile manevre ale coruptiei? Cum se uită la noi cei care văd că aici poţi face contracte cu statul ca să cumperi electricitate ieftină pe care apoi o vinzi tot statului la preţuri mult mai mari? Oamenii aceia, cu capul pe umeri, văd că aici, la noi, grupurile de interese reuşesc să-şi facă legile şi contractele în aşa fel încât statul să fie furat cu acte în regulă. Ce nu e în regulă – şi ei văd asta – este faptul că românii nu reuşesc să se solidarizeze îndeajuns de bine pentru a aduce la putere, prin vot, o formaţiune politică nouă care să cureţe ţara de toată mizeria care s-a strâns în vremea când a fost condusă de partidele hoţilor care şi-au făcut legile în aşa fel încât să poată fura bogăţiile ţării cu acte în regulă.
De ce apare atât de greu o astfel de formaţiune politică? Mai întâi, pentru că jumătate din numărul de votanţi ai ţării locuiesc în mediul rural, unde cunoaşterea manevrelor de mare corupţie este zero, iar puterea unui partid de a răspândi cunoaşterea aceasta este aproape zero şi ea. În al doilea rând, pentru că intelighenţia ţării nu s-a organizat în funcţie de aceste realităţi, ci pe criterii elitiste, arogante, rupte total de dezastrul pierderii constante de substanţă financiară pe care îl suferă bugetul ţării în urma marilor manevre de corupţie. În bătălia împotriva corupţiei, organizarea celor care ştiu organiza a fost aproape zero şi ea. Intelighenţia noastră a trădat interesul naţional, nefiind în stare să vadă că democraţia este falsă câtă vreme permite hoţia cu acte în regulă. Ea s-a trădat, mai întâi, pe sine, nefiind capabilă să identifice fenomenul hoţilor politici care fură legal. Iar elitele justiţiei noastre nu au fost în stare nici ele să identifice acest fenomen şi să devină o componentă a luptelor civice organizate împotriva lui. 
Coruptibilitatea elitelor noastre („nu se poate face nimic”) şi lipsa lor de energie civică („n-ai cu cine”) a condamnat ţara la o mult prea lungă aşteptare şi la o mult prea mare risipă de resurse. Am tot aşteptat ca românii să se organizeze de jos în sus (noi partide, noi lideri, o nouă mentalitate) dat fiind că de sus in jos nu exista voinţa care să pună ordine în stările de lucruri. Dar organizarea de jos în sus a fost înadins bruiată de felul cum se formau opiniile de sus în jos: cu o presă incapabilă, şi ea, să vadă realitatea (hoţia cu acte în regulă) şi să propună coagulări civice de interes naţional, vândută integral intereselor egoist-comerciale.
Acum, dacă ar exista, prin minune, o formaţiune politică hotărâtă să pună cătuşe corupţiei şi dacă ar fi la guvernare, ce ar avea de făcut, mai întâi? Schimbarea legilor corupte ar cere timp. Dar recuperarea banilor care au plecat din ţară către paradisuri fiscale cât timp ar cere? Şi cum s-ar putea face? Ei bine, vestea cea bună este că există în lume firme occidentale specializate în aşa ceva. Îţi cer 10 sau 20 la sută din sumele pe care le recuperează, dar le recuperează sută la sută. Sunt formate din experţi ai serviciilor secrete retraşi din activitate şi avocaţi de mare profesionalism. Au ştiinţa accesului la informaţiile confidenţializate din paradisurile fiscale şi au metodologia prin care te identifică chiar şi dacă ţi-ai schimbat identitatea.
Aşadar, banii furaţi României ar putea fi găsiţi şi readuşi în bugetul naţional. Există tot felul de calcule. S-ar fi furat, în medie, câteva miliarde de dolari pe an în acest interval de 20 de ani. Ar fi un excelent fond de investiţii, dacă i-am recupera. Ce ne lipseşte în afara voinţei politice, chestie de care am pomenit? Ne lipseşte, în primul rând, conştientizarea pe scară largă a acestei probleme. Ne lipseşte conştiinţa clară a revoluţiei de mentalitate care s-ar petrece, prin justiţie, dacă hoţii şi complicii lor ar ajunge la puşcărie. Ar fi vorba de vreo 200 de oameni de afaceri  şi de vreo 200 de politicieni care au înlesnit adoptarea legilor prin care am devenit statul în care hoţii au furat legal.

Ioan Buduca 

sursa :http://www.agentia.org/