Sa fim francofoni

Ciocniri intre manifestanti si politisti au avut loc si miercuri, in cea de a saptea zi de proteste masive pe intreg teritoriul Frantei.

Sute de mii de oameni au iesit din nou pe strazi, nemultumiti de legea care prevede majorarea varstei de pensionare. Mai multe masini au fost incendiate si geamurile unor cladiri au fost sparte in suburbia pariziana Nanterre, in timp ce la Lyon o camioneta a ars in intregime, informeaza CNN.

Grevele pe termen lung declansate in ultimele zile au creat un adevarat haos in Franta. O treime dintre benzinarii au ramas fara combustibil, potrivit unor surse guvernamentale.

Transporturile aeriene si rutiere sunt serios perturbate, iar sindicatele au decis blocarea drumurilor de acces catre aeroportul parizian Charles de Gaulle.


Presedintele Nicolas Sakozy a cerut miercuri ministrilor responsabili si fortelor de ordine sa faca tot posibilul pentru a sparge blocada instituita asupra depozitelor si rafinariilor.

"Pentru milioane de cetateni transportul este o problema vitala. Este o libertate fundamentala", a declarat Sarkozy.

Proiectul de lege privind majorarea varstei de pensionare de la 60 la 62 de ani si reformarea sistemului de pensii urmeaza sa fie votat de senatori joi, dupa ce legiuitorii au stat marti pana la ora 3 noaptea pentru a dezbate peste 1.000 de amendamente.



Potrivit autoritatilor, circa 1,1 milioane de francezi au protestat in ultimele zile fata de acest proiect de lege, in timp ce sindicatele ridica numarul la 3,5 milioane.

Ministerul Educatiei a anuntat ca elevii din 379 de institutii de invatamant au iesit de la ore pentru a se alatura manifestantilor.

Legea a trecut deja de camera inferioara cu 233 de voturi pentru, din 329, decizia finala urmand sa fie luata insa de Senat.


IDEI

Urmasii Romei?

Italianul care a agresat-o pe românca Maricica Hăhăianu a fost dus la închisoare într-o celulă izolată, după ce iniţial fusese arestat la domiciliu. Acuzat iniţial de vătămare corporală gravă, Alessio Burtone de 20 de ani va fi inculpat pentru omor prin imprudenţă.

Tânăra de 32 de ani a murit vinerea trecută, după ce a stat o săptămână în comă. Agenţii veniţi să-l ducă pe agresor la închisoare au fost întâmpinaţi de aproximativ 200 de oameni, care l-au aplaudat pe Burtone şi au scandat lozinci împotriva poliţiei. Protestatarii l-au acuzat şi pe primarul Romei că îi apără mereu pe români, deşi acesta a făcut în trecut declaraţii dure la adresa emigranţilor.

"Roma nu mai are primar, de astăzi Alemanno este primarul Bucureştiului. Îi apără mereu pe români", a declarat unul dintre protestatari. Burtone a fost scos din casă având capul acoperit cu o glugă

Tumulii de la Adamclisi

"De jur imprejur, monumentul avea sapte rânduri de trepte de piatra, iar deasupra se inalta un soclu purtând statuia sculptata a unui ostas imbracat cu armura. Monumentul n-a rezistat scurgerii atator veacuri, din el s-a mai pastrat numai partea centrala, ca o movila uriasa de pamânt, iar din cele 54 de metope au mai ramas 49. In apropierea monumentului se gasesc alte doua marturii ale evenimentului amintit: mausoleul unui ofiter roman cazut in lupta si, nu departe de acesta, altarul, inaltat din ordinul lui Traian, in memoria ostasilor care si-au dat viata in crâncenele batalii"... Asta apare pe net, despre monumentul de la Adamclisi. Adică romanii făceau monumente pe care le umpleau cu pământ...Vă mai spun eu ce nu se zice în textul pe care l-am postat mai sus. Movila de pământ are în mijoc o camera pătrata de piatra. Lângă movila asta de pământ, "mausoleul ofiţerului roman" este de fapt un tumul, adica o movila de pământ cu o camera pătrată de piatră în interior... Unul foarte asemanator cu celelalte de pe teritoriul ocupat de traci, urmaşii pelasgilor şi despre care nu am auzit să fie prea comune romanilor. L-am întrebat pe ghidul/casierul/paznicul de acolo care e povestea tumulului şi de ce e deschis ca să plouă înăuntru şi, în pricipiu, să se aleagă praful de el. Răspunsul a fost stupefiant: "Ca să vadă lumea cum e înăuntru, i-am îndepărtat vârful acum câţiva ani. El este înconjurat de mai multe rânduri de trepte de piatră, care merg până sus. N-a fost găsit nimic roman înăuntru, dar s-a presupus că e al unui ofiţer", a zis responsabilul cu informaţiile. La "altarul ostaşilor romani" nu am mai ajuns, calea de acces către el fiind un mister, iar iarba înaltă fiind plină de lighioane. La cele de mai sus adaug că în limba turcă, din care provine denumirea, Adamclisi semnifică biserica omului, adică mausoleul, adică... tumulul. Acum o să pun o serie de întrebări pe care nu le-am găsit puse nicăieri. A făcut vreun istoric legătura între cele două monumente asemănătoare şi denumirea locului? Este posibil ca romanii să fi zidit un tumul pe care să fi pus nişte sculpturi, nişte basoreliefuri? A fost vreodată tumulul zidit? A avut el, monumentul, vreodată actuala formă? Sau şi forma ca şi autorul, Apolodor din Damasc, sunt doar presupuneri. Sunt metopele romane? Am văzut nişte imagini cu metopele din muzeul care e-n satul de lângă monument. Soldaţii de pe ele nu prea par romani. Daci, da. Care se luptă cu nişte indivizi, repet, neromani. Sunt toate metopele de pe actualul monument conforme cu originalele? De ce a fost "refăcut" din ciment tot? Acolo e un buncăr penibil, fără nicio valoare istorică.

Iată pozele cu "mausoleul ofiţerului roman"





Asta-i de pe net, că mie mi s-a terminat bateria telefonului, cand am vrut să fac o poză mai de departe.

Asa arăta monumentul central înainte de a fi "renovat"

Balada lui Bojota Haiducul

Au trecut degeaba 140 de ani

Fragment din EMINESCU INTERZIS-GÂNDIREA POLITICĂ,

reeditare a lucrării: Radu Mihai Crişan,
Drumul Doinei. Arma cuvântului la Mihai Eminescu,
EdituraTibo, Bucureşti, 2008



Bădie Mihai Eminescu,

Prin cartea aceasta voiesc să te redau pe tine însuţiţie. Cu înseşi cuvintele tale. Aşa cum le-ai încredinţat eternităţii prin scrisul tău jurnalistic.
Fireşte, n-o fac cu ochi cuminţi de fată. (Precumştiu că ai fi
preferat.) Dar cu ochi nebatjocoritori de român.

M-am străduit să strâng în ea ideile-axă ale gândirii tale. Politice, economice, sociale. Să le articulez ca sistem. Aşa încât semenii noştri să te poată cunoaşte.

Nu pretind că am reuşit perfect. Nu dispensez pe nimeni de a-ţi citi opera (publicistică, manuscrise, proză ş.a.m.d.). Dimpotrivă. Recomand tuturora să îţi parcurgă scrisul în întregime. Să îşi formeze fiecare, cu propriul lui cap, propria-i opinie.
Le dăruiesc, însă, materialul de faţă. Cu dragoste creştină.Şi cu
dorinţa de a le fi întru folos.
ÎNTRU DUMNEZEU ÎNAINTE!
Radu Mihai Crişan nevrednicul



Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi, îndestul, că puterea productivă a naţiei româneşti n-a crescut, n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină, introduse cu grămada în ţara noastră… Înzecitu-s-au şi însutitu-s-au oare averea românului şi veniturile lui pentru a plăti instituţiile de o sută de ori mai scumpe? Desigur că nu. Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari şi ţăranii au sărăcit; industria de casă şi meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire – iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuşerii, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri, advocaţii, s-au înmulţit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică, fericesc naţia în fiecare zi, pe hârtie”11.

„Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege”12 şi nu-l va înţelege niciodată. „Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puţin îmi pasă!”13 „Constituţia noastră, punând greutatea pe o clasă de mijloc, parte străină, parte neexistentă, a dat loc la o declasare generală din cele mai dezastruase14. Nu mai există o altă deosebire între oameni, decât cea pe care o stabileşte banul, oricum ar fi câştigat”15.

„Un sistem reprezentativ, întins ca o reţea asupra întregii
ţări, influenţat însă, întotdeauna, în mod absolut, de guvernul central,şi-a format în fiecare părticică organele sale, sub formă de consilii judeţene, consilii comunale, consilii de instrucţiune, consilii de sus şi de jos, care nici nu ştiu ce să consilieze, nici nu au ce reprezenta(nici nu reprezintă n.n.) decât pe persoanele din care sunt compuse16”17.

Astfel, „teoria de om şi om, o teorie curat filantropică şi un rezultat al compătimirii ce omul o are nu numai pentru semenul său, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erijându-se în teorie de stat, căci preface ţara moştenită, apărată cu vărsare de sânge şi cu privaţiuni, într-o mlaştină pentru scurgerea elementelor nesănătoase din alte ţări – introducând într-un stat eminamente naţional un sistem de instituţii cosmopolite”18.

Urmare aplicării ei vom „avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, o domnie străină, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni; teoria de luptă pe picior în aparenţă egal, în realitate inegal. Şi, în această luptă, nu învinge cine-i tare, nobil, sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun, cel fără scrupul faţă de concetăţenii săi, cel pentru care orice apărare a muncii e o piedică pe care va tinde a o răsturna, pe cale legiuită sau pe cale piezişă”19.

Urmare ei, „capitalul, care ar trebui să fie şi să rămână ceea ce este prin natura lui, adică un rezultat al muncii şi, totodată, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuală, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatării publicului prin întreprinderi hazardate şi fără trăinicie, a jocului de bursă, a minciunii. Elemente economice nesănătoase, uzurari şi jucători la bursă, cavaleri de industrie şi întreprinzători şarlatani, se urcă, cu repejune, în clasele superioare ale societăţii omeneşti, în locurile care, înainte, erau rezervate naşterii ilustre, averii seculare, inteligenţei celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept şi mai statornic…Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedează bufoneriilor şi dramelor de incestşi adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc, zeii mor”20… „Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii”21… „Oameni care au comis crime grave rămân somităţi, se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie”22… „Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu sunt de-a dreptul de înaltă trădare, abstracţie făcând de toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adevărat şi autentic sentiment patriotic”23… „Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român24”25.

Şi, întrucât, „se-înţelege [de la sine] că în judecarea diferitelor partide politice trebuie să deosebim pe cele sincer politice de cele pretinse sau pretextate politice”26, suntem datori să spunem că, „partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale”27 – care, „păstrând numai coaja legilor şi goala aparenţă, calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanţilor lor şi trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării”28… În cadrul lor, „organizarea nu înseamnă decât disciplina oarbă a unei societăţi de esploataţie sub comunii şefi de bandă. Cauza acestei organizări stricte29 e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie”30. Singura deosebire între ele „este foarte mică şi e întemeiată pe o cultură individuală mai mult sau mai puţin îngrijită. Fiecare se reprezentează mai mult pe sine decât [pe] o clasă socială oarecare, şi lucrul principal e forma, mai mult sau mai puţin corectă, în care cineva caută a face plauzibile aşa- numitele sale principii”31.

Islamofobia, creata pentru explotarea natiunilor

E dragut ca gasesti asa ceva pe agentii de presa.


Imperialismul american a creat islamofobia ca un pretext pentru a incepe razboaie si a exploata resursele acestor natiuni, sustine un analist american, de stanga.

Ralph Schoenman, autorul cartii "Istoria ascunsa a Sionismului", spune ca islamofobia "este o consecinta constienta si deliberata a politicii SUA", potrivit PressTV.

Dupa colapsul Uniunii Sovietice si lipsa unei justificari pentru continuarea imperialismului, Statele Unite au avut nevoie de un alt pretext pentru a continua politica de subjugare imperialista, de exploatare a resurselor natiunilor, si de a asigura munca ieftina a populatiei, sustine Schoenman.

Sondajele recente arata ca americanii ii vad pe ceilalti cetateni musulmani intr-o lumina negativa, in timp ce majoritatea americanilor musulmani cred ca islamofobia nu a fost vreodata la un asemenea nivel.

Americanii musulmani se plang de cresterea dramatica a islamofobiei, amenintarile impotriva organizatiilor musulmane si retorica miscarii de dreapta, Tea Party.

"Conducatorii SUA sunt autorii atentatelor din 2001. Asa numitul 'razboi impotriva terorismului' este un eveniment fabricat pentru a 'demoniza' pe cineva, de a-l folosi pe post de sperietoare, pentru a rationaliza razboiul continuu si a justifica fragmentarea natiunilor din Orientul Mijlociu", crede Schoenman.

Subliniind ca victimele islamofobiei sunt natiunile cu resurse bogate, Schoenman a avertizat ca "imperialismul SUA cauta sa devoreze aceste resurse", oriunde s-ar afla ele.

Sfarsitul nu-i aici