26 mai 2012

Disputele din jurul documentarului “Dacii – Adevăruri tulburatoare” continuă. Drept la replică al autorului

Disputele din jurul documentarului “Dacii – Adevăruri tulburatoare” continuă. Drept la replică al autorului
Stimata redactie,
In baza deontologiei profesionale a jurnalismului, noi, in calitate de realizatori si promotori ai documentarului “Dacii – Adevaruri tulburatoare”, va solicitam publicarea textului de mai jos, scris de colegul nostru  jurnalistul Valentin Roman, invocand dreptul la replica ca urmare a publicarii de catre dvs a unui articol ( http://www.napocanews.ro/2012/04/reactii-la-documentarul-dacii-adevaruri-tulburatoare.html) ce aduce unele critici nefondate respectivului material.
Cu stima, Daniel Roxin – realizator al filmului “Dacii – Adevaruri tulburatoare”
Raspuns la articolul “Reactii la documentarul Dacii – adevaruri tulburatoare”
“Inca de la inceput, am dori sa precizam ca nici filmul realizat si nici realizatorii sai nu se considera detinatorii adevarului absolut. Asa cum se specifica clar in documentar, este vorba de unele concluzii logice, care pot da nastere unor teorii ce pot sau nu conduce ulterior la certitudini. Mai mult, cea mai mare parte a documentarii pentru realizarea materialului video in cauza este efectuata pe baza unor surse literare antice latine. Este greu de crezut ca romanii insisi si-ar fi diminuat voit rolul si efectul actiunilor in Dacia cucerita.Nu negam absolut deloc prezenta romana in Dacia lui Decebal, ca parte cucerita dintr-un teritoriu mult mai intins care era populat de daci si nu negam nici influenta romana asupra dacilor ramasi in afara limesurilor imperiului. Ceea ce negam este termenul de “romanizare” in contextul in care este destul de clar pentru oricine ca armata romana era formata dintr-un procent covarsitor din soldati recrutati din alte provincii cucerite (de pilda, castrul de la Jidova, localizat langa Curtea de Arges, servea drept cazarma pentru o cohorta de arcasi recrutati din Siria). Prin urmare, daca vorbim de armata romana, vorbim si de soldati din Moesia, Macedonia, Dalmatia etc si de un procent mult prea mic de ofiteri si soldati romani, originari din Latium sau cativa administratori civili veniti direct de la Roma. Este binecunoscut de istorici ca pe teritoriul Daciei Romane, imediat dupa cucerire si pana la retragerea aureliana, nu au existat, permanent, mai mult de 8 – 9.000 de militari romani “pur sange” si ca si acestia erau masati, in mare parte, in zona castrelor romane de pe frontiera imperiului. Cu alte cuvinte, dupa ce ca au fost putini, ei nici nu s-au plimbat prin teritoriul dacic cucerit ca sa ii “romanizeze” pe daci.
In ceea ce priveste colonistii adusi de romani aici, lucrurile stau aproximativ la fel. Interesul romanilor era acela de a actiona strategic asupra zonelor considerate focar de revolta. Asadar, aici au fost adusi colonisti din Britania, din Palestina si din alte provinicii ale imperiului.Si din nou vorbim de un procent destul de mic al colonistilor romani pur-sange, nascuti in zona Latium a Italiei de astazi. Si la fel au procedat romanii cu grupuri intregi de daci pe care i-au stramutat in Grecia, de pilda.
Prin urmare,contopirea despre care dumneavoastra si istoria oficiala vorbiti ar fi insemnat sa se faca intre daci, pe de o parte, ca populatie majoritara a teritorirului cucerit si o serie de grupuri etnice,colonisti si soldati servind in armata romana, dintre cele mai variate, de la britoni la sirieni, care, asa cum se poate observa si in limba si obiceiurile acestor popoare, astazi, nu erau si nu au fost romanizati. Ceea ce se insiuneaza in varianta oficiala este ca toti acesti soldati si colonisti au adus limba latina si obiceiurile romane, insa, paradoxal, tocmai la ei acasa, acestea nu fusesera adoptate si nu au fost niciodata!!!…
Din punct de vedere genetic, lucrurile sunt asemanatoare ca si in cazul limbii sau obiceiurilor, anume ca este impropriu spus ca avem o descendenta daco-romana din moment ce pana si imparatul cuceritor, Traian, nu era nascut in Latium. Ce poate fi sustinut si acceptat, ca o varianta mai logica, ar fi ca exista o baza genetica puternica daca pe care s-au asezat straturi etnice de diverse proveninente, in procente mai mici sau mai mari.
Suntem perfect de acord cu dumneavoastra ca dacii din Dacia romana puteau fi considerati drept romani, luand acest cuvant in sensul sau juridic, asa cum precizati, de proprietar de pamant si cetatean al imperiului. Insa, in acelasi timp, este greu sa vorbim despre o romanizare lingvistica si culturala. Marturie impotriva teoriei resemnarii dacilor stau seriile lungi de conflicte ulterioare anului 106, despre care istoria noastra oficiala vorbeste prea putin. Ne referim aici atat la revoltele din interiorul provinciei romane Dacia, cat si la atacurile sustinute si puternice ale dacilor liberi din afara limesurilor romane, cum ar fi carpii si costobocii, a caror presiune a fost tocmai una din cauzele retragerii administratiei romane in timpul lui Aurelian.
Unul dintre argumentele aduse de noi, pe care dumneavoastra nu l-ati contracarat prin vreun element solid, ar fi cel al faptului ca, desi influenta maghiara, apoi austro-ungara sau otomana, au fost prezente in spatiul carpato-danubiano-pontic vreme mult mai indelungata decat cea romana in Dacia, totusi urmele acestor influente nu au condus nicicand la vreo varianta potrivit careia a mai avut loc vreo etnogeneza care sa-i includa pe valahi, maghiari, otomani, tatari etc dand nastere unui alt popor.
Mai mult, istoria Marii Britanii nu vorbeste despre o contopire a britonilor sau pictilor cu invadatorii romani, nici istoria Palestinei, Greciei sau Siriei nu vorbeste despre acest lucru. Numai cea a Romaniei a adoptat aceasta explicatie pentru nasterea poporului roman.
Nu ne vom referi aici la cele scrise de dumneavoastra privind motivatia care sta la baza demersului nostru. Argumentele ateismului, lenei sau ignorantei sunt, de departe, puerile si greu de luat in seama. Faptul ca egiptenii de astazi sau grecii sunt mandrii de descendenta lor din niste civilizatii cu impact asupra istoriei omenirii, civilizatii pagane, evident, la vreme lor, nu inseamna ca acesti egipteni si greci isi contesta religia de astazi. Este de-a dreptul aberant asta. In plus, cum puteti sustine dumneavoastra ca noi avem interese obscure si discutabile in ceea ce priveste acest demers, din moment ce noi nu contestam civilizatia si cultura romana, ci doar dorim ca dacilor sa li se acorde importanta pe care o merita in istoria nationala, ca temelia noastra genetica? Vi se pare acest demers unul menit sa conteste religia noastra crestina?
De asemenea, cum puteti vorbi de ignoranta si minciuna la adresa acestui demers, din moment ce noi ne luptam pentru a trezi din adormire persoanele in masura de a actiona in vederea cercetarii si prezervarii patrimoniului national? Daca noi mintim si ignoram, ce puteti spune despre autoritatile noastre care lasa in paragina Argedava, care nu au luat nicio masura impotriva jafului de la Sarmizegetusa sau care considera ca mormantul lui Vlad Tepes trebuie sa fie sub cerul liber?
In alta ordine de idei, nu vedem de ce se insista asupra faptului ca noi, ca initiatori ai acestui demers, nu suntem istorici de profesie. Calitatea de istoric nu-ti este data de acea diploma primita dupa 4 ani de facultate de profil. Exista oameni pasionati si dedicati acestui domeniu, care studiaza ani sau zeci de ani si care, in mod cert, detin cunostinte mult mai vaste decat multi dintre istoricii atestati de o hartie. Sa nu uitam ca nici Schliemann, descoperitorul Troiei si al orasului Micene, nu a fost format ca istoric si arheolog de vreo scoala, ci a fost manat in cercetarea sa de spiritul curios, de pasiunea pentru trecut. La fel, Champollion, cel ce a descifrat scrierea hieroglifica, era un filolog si un pasionat de cuvinte incrucisate, asadar minte iscoditoare, dar nu istoric sau egiptolog. Oricum, va asiguram ca in proiectele noastre viitoare veti vedea mai multi istorici importanti care vor sustine, in calitate de specialisti, cu si mai multe argumente, faptul ca romanizarea este o teorie absurda, fara un suport stiintific.
A cerceta istoria inseamna a aduna si sintetiza informatii intr-un curs logic, matematic, un demers predispus atat succeselor cat si esecurilor. Aruncand o privire in caseta redactionala a publicatiei dumneavoastra, relizam ca membrii echipei nu au nici ei o pregatire universitara in zona istoriei si, cu toate astea, v-ati constituit intr-un grup de pasionati, lucru de laudat. Acelasi lucru il facem si noi, iar daca suntem pe pozitii diferite privind unele aspecte ale trecutului nostru national, este indicat ca dezbaterile sa aiba loc pe un ton politicos, argumentat, sustinut, si nu prin acuze sau jigniri mai directe sau mai insinuate. Noi preferam sa fim istorici “amatori”, dar sa actionam concret intr-o directie anume, pe baza unor surse credibile si ajutati de oameni cu pregatire in zona palografiei, lingvisticii sau a istoriei antice, decat sa fim istorici atestati, cum este cazul multora in Romania, care nu fac nimic pentru a readuce romanilor mandria si coeziunea nationala.”
Va multumim!
Valentin Roman

Alba: Ministrul Culturii atenţionează că cetăţile dacice riscă să fie scoase de pe lista UNESCO







Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a atras atenţia, vineri seara, într-o conferinţă de presă, la Alba Iulia, că dacă nu se acţionează cu maximă urgenţă, cetăţile dacice riscă să fie scoase de pe lista UNESCO.


'Riscul este foarte mare, dacă vin şi văd că nu am făcut nimic', a declarat ministrul Culturii, care a vizitat în cursul zilei de vineri Sarmizegetusa Regia, despre care a spus că este 'ştampila, sigiliul naţiunii' noastre.

'Chestiunea e gravă", a afirmat Diaconu, care a adăugat că 'arborii de acolo par mai importanţi decât vestigiile'. 'E de neînţeles lucrul acesta', a adăugat demnitarul.

'Cetăţile dacice sunt protejate UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. Şi dacă cumva vine un control UNESCO? Pierdem statutul. Deci, dacă nu facem ceva cu urgenţă maximă, pierdem statutul de protecţie UNESCO pentru cetăţile dacice', a punctat oficialul.

Diaconu criticat ''suprapunerea'' de orgolii personale, nesfârşite, între specialişti, administratori.

''Eterna problemă a României. Al cui e locul, obiectul, cine e şeful, cine comandă aici. Unii zic că sunt ei, alţii că-s ei'', a mai spus Diaconu, care a adăugat că trebuie ''sparte'' orgoliile.

Ministrul a afirmat că vrea să-i pună la aceeaşi masă pe cei din administraţia publică locală, de la Consiliul Judeţean Hunedoara, pe specialişti şi Ministerul Culturii, până va fi găsită o soluţie.' Lucrurile mi se par extrem de simple şi de rezolvat imediat. Adică, să înceapă să lucreze toţi, fiecare pe meseria lui', a spus acesta. 'Fiecare să facă ceva şi de maximă urgenţă', a adăugat Diaconu, care a apreciat că 'e absolut dureros ce se întâmplă acolo'. Ministrul a mai spus că va organiza peste două săptămâni şi jumătate o conferinţă de presă la Sarmizegetusa Regia.

Oficialul a precizat că sunt fonduri, fiindcă investiţiile sunt absolut minime. 'Investiţiile nu sunt mari, problema e a noastră - de organizare, de coordonare', a spus acesta.

'Noi, ca stat, nu am făcut nimic, avându-le deja înscrise în UNESCO. (...). Riscul este foarte mare dacă vin şi văd că nu am făcut nimic. (...). Problema se pune exact aşa şi cu Brâncuşi. Ziceau să aducem osemintele lui Brâncuşi acasă. Am zis întâi să-l merităm pe Brâncuşi. Câtă vreme neglijăm total tot ce înseamnă ce a mai rămas de la Brâncuşi, cele două bârne sub care s-a născut. Şi alea sunt cumpărate de cineva. (...). Câtă vreme noi nu facem aici cultul Brâncuşi, noi nu-l merităm pe Brâncuşi. Întâi să-l merităm şi după aceea promit, mă zbat, mă duc, mă lupt, orice e legal de făcut ca să vină Brâncuşi acasă', a declarat Mircea Diaconu. AGERPRES

21 mai 2012

BBC şi Discovery scanează Sarmizegetusa ascunsă





Laura Oană


Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliţii şi o tehnologie numită LIDAR cu care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacică. Aşa a descoperit o echipă de la BBC în Sarmizegetusa Regia urme ale construcţilor romane. Rezultatele sunt spectaculoase, spun cei de la BBC, dar preferă deocamdată să păstreze secretul asupra descoperirii lor. Arheologii români vor primi o copie a hărţii obţinute astfel doar după difuzarea documentarului, la sfârşitul verii.
Filmările pentru coproducţia BBC – Discovery Channel s-au derulat şi la Sarmizegetusa Regia, după ce indicii interesante, ce rămân deocamdată secrete, le-au fost oferite producătorilor de o scanare din satelit
BBC lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman şi despre cum tehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să descopere noi situri arheologice romane. Filmările la documentar au început în martie şi, de cinci săptămâni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu şi a filmat în Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit în Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, cucerită de romani în urma a două războaie grele: “BBC e aici pentru că lucrăm la un documentar despre Imperiul Roman şi despre cum tehnologia prin satelit ne ajută să descoperim noi situri arheologice în tot imperiul.
În România, şi în special, în această parte a României, există o moştenire culturală foarte bogată şi suntem foarte interesaţi să descoperim urmele romane”, spune Louise Bray, producătorul documentarului. Coproducţia BBC-Discovery va avea 90 de minute şi este dedicată special Imperiului Roman, o temă foarte bine primită de telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar filmările efective au început de-abia în luna martie. Munca de teren se finalizează odată cu cadrele filmate sus, în Munţii Orăştiei, iar partea interesantă apare în documentele la care deocamdată are acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns de secretoşi pe toată durata vizitei lor şi au preferat să oprească filmările de îndată de ziariştii români au ajuns în zonă.
Contractul de confidenţialitate încheiat cu autorităţile şi arheologii români i-a împiedicat şi pe aceştia să dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialiştilor care au fost alături de echipa de filmare e relevant: “Sigur că acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru că această colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o colaborare cu o televiziune superprofesionistă, care dă informaţie curată, care promovează în felul acesta situl, dar ne oferă şansa să avem şi rezultatele investigaţiilor făcute cu noua tehnică LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. Şi, din punct de vedere ştiinţific, asta va fi un pas mare înainte”, a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

Cu laserul prin istorie

Producătoarea documentarului, Louise Bray, este arheolog şi pasionată de istoria veche. Pe teren, la cetăţile dacice, a însoţit-o chiar şeful de şantier de pe sit, profesorul universitar dr. Gelu Florea, cea mai autorizată sursă în ceea ce priveşte Sarmizegetusa Regia. Toţi românii trebuie să aştepte însă difuzarea coproducţiei pentru detalii. Cert este că ziariştii britanici au folosit sateliţii postului pentru a “scana” teritoriul fostului imperiu în căutarea de situri care nu şi-au spus încă ultimul cuvânt. “Ceva” a atras atenţia lor către Sarmizegetusa Regia şi nu către ruinele romane de la Ulpia Traiana.
Louise Bray, producătoarea documentarului, observă că bogăţia Munţilor Orăştiei nu se rezumă la comorile arheologice, ci cuprinde atât natura, cât şi oamenii
Louise Bray a decis să includă situl din Munţii Orăştiei în proiectul ei şi, pentru a obţine detalii interesante asupra a ceea ce pământul ascunde în zonă, a închiriat un avion pe care s-a montat echipamentul LIDAR – Light Detection and Ranging. “BBC foloseşte acum un tip de tehnologie numită LIDAR, în care postul a investit sume importante, şi aceasta ne-a descoperit o nouă imagine, o imagine foarte largă a pădurii care înconjoară acest sit. Este o descoperire foarte interesantă, parte din ea se cunoştea dinainte, este vorba despre o structură romană de apărare, credem noi, dar nu suntem siguri 100%.
Descoperirea este foarte importantă pentru că este pentru prima dată când această structură poate fi observată integral, deci putem vedea marele plan al cetăţii pentru prima dată”. Este tot ce a dezvăluit producătoarea britanică despre descoperirea din sol apărută după ce tehnologia LIDAR a “bombardat” solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine clară a ceea ce ascunde natura. Dacă echipa BBC a “decupat” din harta obţinută din satelit doar o structură romană, arheologii români cred că tehnologia LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice: “Imediat după difuzarea filmului, din august încolo, vom primi aceste hârtii. Aşteptăm să vedem imaginile şi sunt convins că această nouă tehnică pune în evidenţă tot felul de structuri care altminteri din fotografie aeriană nu se văd. Trebuie să vă imaginaţi tot acest deal fără vegetaţie, văzut de la înălţime, ceea ce din punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult decât ce se vede cu ochiul liber, de la nivelul solului”, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamnă vom şti, după ce arheologii români vor viziona imaginile, dacă descoperirea BBC schimbă teoriile în ceea ce priveşte istoria capitalei dacice.

Promovare pentru patrimoniu

Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România, în “recunoaştere”: “Era zăpadă multă şi atunci nu am reuşit să văd mare lucru, dar acum sunt entuziasmată de ceea ce este aici. Această parte a României este frumoasă, ne bucurăm de clipele trăite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunaţi, timpul – uitaţi este o zi însorită perfectă, deci trăim un timp minunat şi suntem mulţumiţi că am venit. Avem şi noi în UK o mulţime de monumente, dar aici totul este inedit, situl şi natura. Noi nu mai avem nici lupi, nici urşi şi nici suprafeţe atât de mari de asemenea pădure”, spune producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoţită în teren de un vânător cu puşca în spate.
“Echipa de cercetare a vrut să includă Sarmizegetusa Regia în film şi nu ne pare deloc rău. Am început să citim despre sit şi apoi am luat legătura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest program am filmat în alte trei ţări: Imperiul Roman se întindea mai demult pe o suprafaţă unde acum sunt 16, chiar mai multe ţări. Noi am ales doar patru ţări dintre acestea unde să ne filmăm documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am filmat în Iordania şi, de asemenea, în Italia. România este a patra ţară unde filmăm”.
Pe directorul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNG), Lucian Stratulat, adresa BBC l-a surprins: nici că se putea promovare mai bună atât pentru monument, cât şi pentru întreaga zonă protejată: “Când am văzut prima dată adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul să filmeze în cetăţi am rămas plăcuţi impresionaţi, pentru că nu ne-am aşteptat ca parcul să fie promovat în acest fel, şi prin folosirea unei tehnologii de vârf. Bineînţeles că ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de filmare că îi vom sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar înseamnă foarte mult nu dar pentru cetăţile dacice, dar şi pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Vă daţi seama că prin realizarea acestui documentar se realizează o conexiune între biodiversitate, tradiţie şi istorie. Zona este încărcată de istorie, iar promovarea cetăţilor implică promovarea parcului natural a cărui valoare este de necontestat.
Arheologii români au spus demult că doar 3 la sută din vestigiile vechii capitale a Daciei au fost până acum scoase la lumină, restul rămânând ascunse sub pământ
Tehnologia specială folosită poate oferi şi specialiştilor parcului date despre biodiversitatea din zonă”; în timp ce preşedintele Consiliului Ştiinţific al PNG, cercetătorul Radu Stelian, care a discutat minute bune cu englezii despre minunăţiile naturale din zonă, crede: “Pe lângă siturile arheologice, până şi natura de aici, care e magnifică, are şi ea valenţe de patrimoniu UNESCO. Europa descoperă că românii au şi ei ceva interesant, că România are o cultură şi o civilizaţie veche”.
Vestea că o televiune precum BBC filmează în cetate, a făcut turul sitului. Toţi turiştii au tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba şi filma la pas în pădurea din jurul incintei sacre şi toţi au sperat că documentarul va îmbunătăţi imaginea României în lume.

Audienţă de milioane

Documentarul va fi difuzat în luna august de BBC, apoi în septembrie de Discovery SUA, aşa că zeci de milioane de oameni vor afla informaţii şi vor vedea imagini din fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia: “Noi avem o audienţă estimată de 30, până la 40 de milioane de oameni în întreaga lume: în UK, America, Europa, Asia şi Australia, practic peste tot în lume, deci e o ocazie minunată de a arăta lumii ce parte minunată a României este aceasta şi să le dea de înţeles cât de importantă era această lume în vremea romanilor”, crede Louise Bray. O lume despre care ştiu puţine până şi turiştii români – în lipsa unei finanţări continue şi suficiente, la care se adaugă condiţii de lucru primitive, arheologii au făcut puţine descoperiri, dar şi datele publicate nu are cine să le expună turiştilor interesaţi în lipsa unui ghidaj de specialitate în cetăţile dacice.
Câţi dintre români ştiu de exemplu că: “Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe care am terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din Cluj, ne arată un sit care are şase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajate în antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci vă daţi seama că e mult şi de-abia acum avem o dimensiune reală a tot ce s-a întâmplat aici în antichitate”, spune universitarul clujan, care aşteaptă cele 10 milioane de lei alocate deocamdată pe hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de Bucureşti ne ajută foarte mult, este vorba de acel program multianual anunţat de Ministerul Culturii şi care sperăm să-l putem pune în aplicare din această vară cel târziu, pentru patru ani şi, dacă toate lucrurile merg bine, vom lucra şi la Sarmizegetusa, dar şi în alte centre dacice din zonă”.
Lipsei de informaţie i se adaugă şi infrastructura deficitară, pentru că drumurile numai trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul către Sarmizegetusa Regia ca fiind “bumpy”: “Drumul către sit este plin de hârtoape şi este un pic peste mâna turiştilor să vină aici. Au nevoie de o maşină 4×4, dar este un sit atât de frumos încât cu certitudine aş face efortul să vin aici, dacă aş fi un turist care ar vizita România şi în mod special aceasta parte a ţării. Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui să-i impiedice pe oameni să vină”. Englezii chiar glumesc – cu siguranţă, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.

Tehnologia LIDAR

Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie cu ajutorul căreia se pot obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului, vegetaţie ori diverse structuri şi construcţii. Potrivit specialiştilor, această tehnologie foloseşte trei sisteme de bază – scanarea laser care măsoară distanţele cu precizie, plus sistemul de poziţionare global (GPS) şi Inertial Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Tehnologia presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicată de stocare şi calcul. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferenţele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa topografică. Un receptor GPS montat pe avionul care transportă tehnologia înregistrează poziţia continuă a acestuia.
În teren, este amplasată o staţie GPS pentru a corecta diferenţele, iar traiectoria de zbor să fie înregistrată extrem de precis. Sistemul IMU măsoară continuu înălţimea şi acceleraţia avionului. Datele despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se obţin prin recepţionarea impulsurilor laser într-un anumit interval de lungime de undă, cunoscut ca “banda infraroşu apropiat”.
Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorită fasciculului laser care penetrează vegetaţia indiferent cât este de densă. Aceeaşi tehnologie a fost folosită de arheologii care au descoperit oraşul maiaş Caracol – în acest caz, oamenii de ştiinţă au apelat la LIDAR, adică au folosit semnale laser care au penetrat jungla şi au reflectat dinspre pământ o imagine 3D a sitului Caracol, unul dintre cele mai mari oraşe din istoria maiaşă. Au fost îndeajuns 10 ore de măsurători cu ajutorul laserului, făcute în patru zile, pentru ca tehnologia să pună la dispoziţia arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ce obţinuseră specialiştii după un sfert de secol de cercetări la sol. Folosită în arheologie, tehnologia LIDAR arată exact mărimea sitului, limitele lui şi construcţiile în terase.



http://www.replicahd.ro/?p=4188

18 mai 2012

Cine suntem, de unde venim si incotro...






Constat că noi, românii, avem în continuare o problemă de raportare la celelalte naţii, care fie se face de pe o poziţie de inferioritate, fie de superioritate.
Cert este că nici una, nici alta nu ne ajută să ne apreciem în mod real calităţile şi defectele noastre ca popor şi civilizaţie. Dacă ar fi să aleg, cred că cea mai dăunătoare atitudine este cea de inferioritate.
De nenumărate ori putem vedea compatrioţi dispuşi să dea dreptate din start acţiunilor politice ale gazdelor, chiar dacă acestea ne afectează direct sau indirect. De pildă, ultima acţiune a guvernului spaniol de a anunţa restrângerea dreptului la medic pentru străini este "înţeleasă" de mulţi dintre noi ca fiind coerentă şi justificată. "Nu se mai putea aşa" sau "Era de aşteptat" sunt expresii pe care noi, unii români din Spania, le folosim mereu din dorinţa de a fi pe plac spaniolilor. Nu vrem să fim în dezacord cu societatea sau cu o parte a ei, de teamă să nu fim marginalizaţi. Pe deasupra, în toţi aceşti ani de convieţuire ne-am alimentat convingerea că în "Spania este mai bine", ca să fim liniştiţi că am luat decizia corectă atunci când am emigrat.

Este o atitudine normală a unui om care doreşte să se integreze într-o nouă societate. Problema apare însă atunci când începem să ne minţim singuri şi să negăm evidenţa că ceea ce fac unii şi alţii ne afectează.

Când guvernul socialist al lui Zapatero a impus restricţiile de muncă au fost voci care aprobau decizia, motivând că "într-adevăr suntem prea mulţi în Spania". Chiar şi anul trecut, când au fost reactivate acele restricţii într-o formulă mult mai perversă, prin care se ştirbeau unele drepturi europene, se auzeau unele voci aprobatoare. Capacitatea noastră de a ierta tot ceea ce ni se face rău este uneori surprinzătoare. Aceeaşi autocritică "patologică" am văzut-o, şi era destul de răspândită printre românii din Spania, atunci guvernul lui Rajoy a limitat accesul străinilor la asistenţa medicală gratuită. Din dorinţa de a nu supăra şi de a continua să credem mai mult în valoarea străinilor, unii cred si grozăvia spusă de ministrul regional de Sănătate din Castilla La Mancha, care susţine în toată presa spaniolă că "mii de români" trag ţepe Spaniei, după ce se tratează în spitalele din România, prezentând cardul european de sănătate. Cu siguranţă, oficialul cu pricina nu a ajuns încă să se trateze într-un spital din România.

Pe de altă parte, dacă suntem oricând dispuşi să ne autoînvinuim în avans în faţa străinilor, atunci când luăm contactul cu Statul Român ne tranformăm în nişte rebeli de necontrolat. Tot ce e românesc ni se pare prost, greşit sau rău-intenţionat. Adesea avem şi motive evidente să credem asta, însă tot ceea ce desconsiderăm şi anulăm plecând de la această prejudecată ne afectează şi ne reprezintă până la urmă tot pe noi. Un spaniol care aude lucruri urâte despre români de la un român nu poate decât să generalizeze.

După ani de zile de pribegie în care mulţi români şi-au atins scopul economic al emigrării, poate că ar trebui să vedem cât de mult cântăresc acum sacrificiile şi umilinţele îndurate printre străini şi să ne pregătim să facem o autocritică, dar sănătoasă. De ce am emigrat? A meritat? Unde am greşit? De ce greşim? Ce facem acum?

Toate complexele noastre faţă de celelalte naţii sunt nişte iluzii imprimate prin clişee culturale care ne-au modificat percepţia. Pe scurt, am văzut prea multe filme de propagandă, pe vremea când noi aveam doar două ore de televiziune pe zi! De aceea credem că noi, românii, nu putem construi nimic fără să copiem un model văzut afară, iar criza în care se află acum şi Vestul ne demostrează însă că treaba nu e ca în filme. De aceea, ar fi cazul să ne trezim şi să ne comportăm la fel de bine printre români, aşa cum am făcut-o atâta vreme printre străini şi să ne străduim să ne apărăm interesele şi demnitatea.



Felix Damian

12 mai 2012

FASCISTUL MAGHIAR József Nyírő, înhumat la Odorheiul Secuiesc

Scriitorul, lider al fasciștilor maghiari, a fost deshumat în Spania și va fi înmormântat cu fast în România. Acțiunea este sprijinită de Particul Civic Maghiar, în timp ce UDMR s-a distanțat de această inițiativă.

Una dintre cele mai controversate figuri din istoria fascistă maghiară, acuzat inclusiv de asasinate împotriva românilor, József Nyírő, a fost deshumat din Spania, țara în care s-a ascuns după Al Doilea Război Mondial, urmând să fie adus cu mare fast în România. Partidul Civic Maghiar pregătește reînhumarea controversatei personalități la Odorheiul Secuiesc.
În elita unui partid extremist
Potrivit presei maghiare, rămășițele scriitorului József Nyírő au ajuns din Madrid la Budapesta la începutul lui aprilie anul acesta. Pe 27 mai, de Rusaliile catolice, aceste rămășițe vor ajunge în România cu un tren special, însoțit de politicieni de vârf din Ungaria, relatează kuruc.info.
 

Planurile reprezentanților Partidului Civic Maghiar (PCM) din România sunt de a-l reînhuma pe József Nyírő în cimitirul romano-catolic Dealul Sfântul Nicolae, din Odorheiul Secuiesc, după cum se arată pe site-ul oficial dedicat acestui proiect. József Nyírő s-a născut în 8 iulie 1889 la Jimbor (comuna Homorod), județul Brașov, ajungând în cel de-al doilea război mondial în elita partidului maghiar „Crucea cu săgeți”. Acest partid, care a guvernat în ultima fază a războiului mondial, a declanșat Holocaustul pe teritoriul Ungariei.

Dincolo de scriitor: fascist și antisemit
Apreciat de lumea maghiară drept scriitor, József Nyírő a fost extrem de activ și pe plan politic în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind notorie adeziunea sa activă la extrema dreaptă în perioada Holocaustului.
„A fost liderul propagandei radiofonice a extremei drepte”, a fost descris Nyírő, în cadrul unei conferințe asupra Holocaustului în Ungaria, susținută la Budapesta în martie 2007.

Relatările istorice arată că József Nyírő a fost una dintre figurile marcante ale partidului naționalist-fascist șovinist și rasist „Crucea cu Săgeți”, fondat de Ferenc Szálasi, declarat criminal de război ca urmare a atrocităților comise împotriva populației evreiești din Ungaria, după preluarea puterii în 1944. „Crucea cu Săgeți” a urmărit, în Al Doilea Război Mondial, refacerea Ungariei Mari și promovarea naționalismului hungarist.

Acuzat de asasinate împotriva românilor
Potrivit volumului „Români și unguri 1940-2011”, scris de istoricul Petre Țurlea, Nyírő a făcută parte din personalitățile maghiare instruite de guvernul de la Budapesta să rămână pe teritoriul cedat României pentru a păstra stăpânirea de facto a regiunii de către maghiari.

În 1947-1948, autoritățile române îl suspectează inclusiv de comandarea unor asasinate, fiind urmărit inclusiv de Justiția din Ungaria. Din cauza acestui fapt, Nyírő se refugiază la Munchen și, ulterior, se ascunde în Spania unde va și muri în 1953.

În volumul „Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României (septembrie 1940 - octombrie 1944)”, în care au adunat mărturii istorice Mihai Fătu și Mircea Mușat, sunt redate pasaje referitoare la o serie de crime produse de grupări teroriste conduse, printre alții, de József Nyírő.

„Fenomene deosebit de grave s-au petrecut în acele zile la Cluj şi împrejurimi, unde trupele de ocupaţie horthyste au sosit la 11 septembrie 1940. Până atunci, crimele, bătăile, devastările declanşate împotriva românilor, îndeosebi în cartierele Mănăştur, Între ape, comunele Floreşti şi Someşeni au fost — aşa după cum recunoştea la 15 noiembrie 1940 fostul consul al Ungariei la Cluj, dr. Bothmer Karoly — efectuate de elemente declasate, şovine, fasciste, organizate în grupe teroriste, conduse de Kerekes Istvan, Kiraly Zoltan, Mălnassy Tivadar, József Nyírő”, se arată în lucrarea amintită.

Ambasada Ungariei nu comentează
Potrivit presei maghiare, acțiunea de reînhumare a lui József Nyírő se desfășoară sub patronajul lui Kover Laszlo, președintele Parlamentului de la Budapesta.

În România, acțiunea este susținută de PCM și Fundația „Pro Odorheiul Secuiesc”, alături de Ambasada Ungariei la București. De altfel, potrivit programului anunțat până acum, osemintele lui Nyírő vor fi aduse cu un tren special, așteptat la Gheorgheni (județul Harghita) de ambasadorul Ungariei, Füzes Oszkár.

Pe tot teritoriul României, așa-zisul cortegiu funerar va fi însoțit de garda de onoare a Adunării Naționale Maghiare, dublată de husarii secui.
REACȚIE OFICIALĂ

Institutul „Elie Wiesel”: nu este de dorit reînhumarea publică

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” are date care susțin orientarea politică a scriitorului maghiar. „După puciul szalasist de la 14 octombrie 1944 și implicita debarcare a lui Horty, a devenit membru în parlamentul de extremă dreaptă, Nyilasis, al lui Ferenc Szalasi. A fost și vicepreședintele comisie de învățământ. Prin urmare, József Nyírő a aderat la o politică naționalistă, extremistă și antisemită”, arată reprezentanții Institului într-un răspuns transmis Evenimentului zilei.

”Considerăm că nu este de dorit reînhumarea lui József Nyírő în prezența unor persoane sau a unei procesiuni oficiale”, este recomandarea specialiștilor institutului.

Președintele PCM, Szasz Jeno, nu crede în aceste date. „Nu a avut o politică ce azi ar putea fi considerată compromițătoare. El este pentru cultura maghiară precum este Slavici pentru cea română”, spune Szasz Jeno, președintele PCM și primarul din Odorheiu Secuiesc, care a decis și botezarea unei străzi din Odorheiu Secuiesc cu numele scriitorului.
 

OARE CE FAC ,, MARII" NOSTRI POLITICIENI ? PINA CIND MAI INGHITIM BATAIA DE JOC A ACESTOR MINORITARI ?

 


 

9 mai 2012

SALUTARE, TUTUROR CELOR CARE GÂNDESC ŞI SIMT ROMÂNEŞTE!





Sunt col (r). prof.univ.dr.ing. Marian RIZEA. Cei mai mulţi dintre destinatarii acestui mesaj mă cunoaşteţi, cu bunele şi mai puţin bunele lucruri pe care le-am făcut în cei 25 de ani ca ofiţer de informaţii şi contrainformaţii economice.

Sunt inginer petrolist şi mi-am dat doctoratul în 2001, după mai bine de 5 ani de cercetări în care, sub coordonarea distinsului prof.univ.dr.ing. George IORDACHE de la UPG Ploieşti, am studiat în schelele Tg. Ocna, Ocnele Mari, Ocna Mureş etc. "exploatarea zăcămintelor de sare, prin dizolvare cu ajutorul sondelor", cu o teză în premieră naţională. Respectabilii membri ai comisiei de doctorat, dar şi cei care au fost în sală la susţinerea publică, îşi amintesc poate cât de mult am insistat în încheierea expunerii ţinute în amfiteatrul Ap10 al UPG Ploieşti să se sesizeze în mod oficial atât reprezentanţii SALROM Bucureşti (prezenţi în sală), cât şi ai celorlalte instituţii abilitate, despre pericolul iminent al producerii de catastrofe tehnico-ecologice, prin prăbuşirea plafoanelor unor câmpuri de exploatare a sării, în schelele mai sus menţionate, dar şi în alte zone. Mă ofeream atunci, împreună cu conducătorul meu de doctorat, să efectuăm gratis o lucrare de consolidare subterană a unor burdufuri subterane de saramură, după o reţetă şi tehnologie proprie, cu sprijin financiar şi tehnic din partea Ministerului Industriei. Semnalul meu public era un strigăt de disperare şi mare îngrijorare, rezultat al cercetărilor efectuate, un punct de vedere ştiinţific pe care doar câteva persoane iniţiate l-au putut înţelege în profunzime.
La aproape o lună de la afirmaţiile mele publice au avut loc acele accidente tehnice la Exploatarea Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, mult mediatizate, cu pierderi materiale mari şi consecinţe sociale negative, pe măsură.
Guvernul luase hotărârea alocării câtorva zeci de miliarde de lei pentru reabilitarea zonei. Am obţinut acceptul şefilor ierarhici (aşa cerea regulamentul militar-eram ofiţer în activitate) şi am prezentat soluţia tehnică pe care o stabilisem cu distinsul conducător de doctorat, la doi politicieni prahoveni, foarte cunoscuţi, pe care i-am vizitat la biroul teritorial, arătându-le documentaţia tehnică, care au apreciat iniţiativa şi au promis că vor face demersurile necesare, la guvern. Unul, care a trecut în lumea celor drepţi, l-a rugat pe celălalt, un traseist politic, astăzi încă în Parlamentul României, să intervină direct la premierul Adrian Năstase. La câteva zile am primit un telefon de la o tipă care susţinea că sună în numele unei persoane guvernamentale importante şi m-a rugat să fiu pregătit să mă prezint la Guvern. Nici până azi nu m-a mai chemat nimeni la Guvern, însă, între timp, au mai fost câteva prăbuşiri de câmpuri de exploatare, cel mai recent în 26 decembrie 2010 la Ocna Mureş. Am aflat că politicianul în funcţie (nu-i dau numele pentru a nu-i face o şi mai mare publicitate, fiind implicat într-un dosar penal mediatizat) ar fi sprijinit un SRL de apartament, desprins din Institutul de Cercetare a Sării Cluj, să obţină un contract de consolidare a exploatărilor de saramură de la Ocnele Mari, în valoare de câteva miliarde de lei. Patronul acelui SRL a decedat la puţin timp, lucrările au rămas nefinalizate, iar banii…
Multe dintre situaţiile critice similare, pe care le-am identificat pe teritoriul naţional în ultimii 15 ani, le-am inserat în cartea "Asigurarea Securităţii Ecologice–Evaluarea riscului", Editura Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, ISBN 973-8297-68-0, pg. 211, 2005, pentru care, am primit o scrisoare de felicitare şi apreciere de la Directorul de atunci al SRI, domnul gl.mr. (r) conf.univ.dr. Alexandru-Radu TIMOFTE. Printre problemele subliniate în carte se află cele referitoare la Roşia Montană, haldele de steril radioactiv aflate în apropierea unor aşezări urbane, închiderile necorespunzătoare de mine de cărbuni, neecologizarea a mii de sonde PETROM (un subiect aflat pe ţeavă la) etc., etc.
Poate că nu aş fi scris aceste rânduri dacă nu aş fi primit (probabil şi mulţi dintre Dvs.) astăzi e-mailul de mai jos:
“Băsescu a făcut presiuni asupra SRI pentru ca acesta “să lase in pace” afacerea gazelor de șist
Sursele confirma implicarea lui Traian Băsescu in "Afacerea Chevron" si interesul sau direct, exprimat in mod clar si nemijlocit:
La bilantul SRI de acum doua saptamani, adica cu o saptamana inainte ca MRU sa semneze cele 3 HG-uri secretizate prin care Chevron a primit in exploatare terenurile de la Marea Neagra, Traian Basescu a avut in discursul sau tinut in fata ofiterilor SRI, in absenta presei, o interventie cel putin ciudata.
“Exploatarea gazelor de sist este foarte importanta si binevenita si cine spune altceva atenteaza la siguranta energetica nationala”, a spus Basescu, fara nicio legatura cu restul temelor din discursul sau. SRI-istii din sala au prins insa rapid mesajul, adica lasati-i in pace pe aia de la Chevron, nu va puneti de-a curmezisul, si au primit cu hohote de ris avertismentul Presedintelui. “Hahaha, sa mori tu!”, s-a auzit din sala in care se asternuse o liniste mormantala la finalul interventiei basesciene, cind spionii lui Maior au refuzat sa aplaude discursul prezidential.
Basescu s-a facut stacojiu la fata si n-a mai deschis gura.”
NU comentez textul! Nu am făcut şi nu fac politică. Ştiu doar că „nu iese fum fără foc”.
Dar, pentru că de mai bine de două luni tot scriu (la Monitorul de Petrol şi Gaze Bucureşti, Pulsul-geostrategic Braşov, sesiuni de comunicări ştiinţifice, diverse ziare etc.) despre posibile efecte negative în plan ecologic prin utilizarea tehnologiei de fracturare hidraulică (fisurare hidraulică) în exploatarea gazului de şist, iar bâlbele de la nivelul decizional cel mai înalt au produs îngrijorare şi nelinişte în rândul cetăţenilor României, solicit public, în baza dreptului de cetăţean al acestei ţări şi a Legii nr. 544 din 2001 (privind accesul la informaţiile de interes public), ca reprezentanţii legali ai statului să facă publice următoarele:
- Studiul de impact privind mediul înconjurător al lucrărilor de foraj pentru cercetare, efectuate de firma CHEVRON în perimetrul Nepun din platoul continental al Mării Negre.
- Ce garanţii legale dă statului român firma respectivă sau firma care va trece la exploatarea gazelor de şist din zona litoralului românesc, în cazul unor accidente tehnice cu consecinţe ecologice în proximitatea perimetrului Neptun? Dar a celorlalte potenţiale exploatări din România?
- Ce tehnologii de intervenţie vor fi utilizate dacă se va produce infestarea accidentală a pânzei freatice din zonele de lucru?
Ar mai fi multe întrebări de pus, inclusiv despre modul în care s-au încheiat aceste contracte, cât câştigă sau ce pierde statul român, dacă au fost respectate prevederile legale, dar acestea ar trebui să fie puse de către organele abilitate, în timp util.
Ceea ce mă îngrijorează pe mine este conţinutul unui e-mail pe care l-am primit în martie 2010 de la nişte specialişti petrolişti şi geologi. Atunci nu i-am acordat prea mare atenţie. Nu ştiu unde a apărut articolul de mai jos, dar fiind public, rog pe cei care care cunosc şi înteleg pericolul ce ne paşte odată cu producerea de mici cutremure prin utilizarea tehnologiei de fisurare hidraulică şi asocierea acestora cu acela al reactivării faliei seismice pe direcţia Vidraru-Snagov- Shabla (Bulgaria), să tragă un semnal de alarmă, înainte de a fi prea târziu.
Las pe fiecare dintre dumnevoastră să citească acest e-mail (pe care îl păstrez şi-l pot retransmite celor interesaţi) şi să trageţi concluziile necesare.
Cred că nu trebuie să fii mare specialist în geologie ca să realizezi că producerea de mici cutremure prin fisurarea hidraulică în perimetrul Neptun din Marea Neagră, poate activa ireversibil falia mai sus-menţionată şi poate aduce mai aproape în timp un cutremur devastator.
S-a reactivat falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla, mai periculoasă decât cea din Vrancea
Pentru România sunt două veşti în ceea ce priveşte seismicitatea: una proastă, cealaltă foarte proastă. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune că ne putem aştepta oricând la un cutremur în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adică mai mult decât cel din 1977. În plus, s-a reactivat falia tectonică Vidraru - Snagov-Shabla (Bulgaria), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decât cel din Vrancea.
Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Dacă aici cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau la 100 de ani.

Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru - Snagov - Shabla (Bulgaria) - linie roşie groasă - s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea
“România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru- Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.r.), care se prelun-geşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti, de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari, cum a fost cazul recent din Chile.
“Trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi contruiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi”, a adăugat profesorul Victor Mocanu.
Dacă priviţi cu atenţie direcţia faliei, veţi vedea că aceasta este tangentă perimetrului NEPTUN din Marea Neagră unde urmează să se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de şist, interzisă în mai multe ţări europene şi celui de securitate seismică al centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Oricând putem avea o Fukushima pe teritoriul naţional! Este cazul ca toţi specialiştii români din ţară şi străinătate,(cercetători, profesori universitari, ingineri geofizicieni, geologi, petrolişti şi gazişti) care au cunoştinţă despre riscurile şi ameninţările de acest gen, inclusiv Academia Română să-şi spună punctul de vedere pentru a se lua o decizie corectă, în privinţa oportunităţii trecerii la exploatarea gazului de şist din perimetrele concesionate.
Doamne, ocroteşte ROMÂNIA!
Marian RIZEA
Ploieşti-Romănia
19.04.2012
sursa: Cotidianul.

6 mai 2012

ROMANIA OTRAVITA !









Experimentul "Codex Alimentarius" începe cu România. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat de... UE sã înceapã implementarea "Codexului", alãturi de alte 165 de state semnatare (95% din populatia planetei)."Codex Alimentarius" este un pachet de norme dupã care se vor alimenta populatiile tãrilor semnatare. Acesta porneste de la principiul cã Terra nu mai poate hrãni pe toatã lumea natural, ca atare se va trece la hrana artificialã, din produse chimice, cea modificatã genetic etc.

Nu a trecut o lunã si iatã cã apare stirea cã România este prima  tarã din lume care va folosi în agriculturã un compus chimic pe bazã de initium, un ingredient activ din noua clasã a substantelor chimice impuse de"Codex Alimentarius". Produsele vor furnizate de compania germanã BASF si vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Pentru publicul larg se spune cã "beneficiile pe care le-ar aduce aceastã substantã sunt legate în primul rând de combaterea dãunãtorilor, dar, totodatã ea micsoreazã si durata în care se obtine recolta." 
Dupã ce acest produs va fi experimentat în România, urmeazã sã fie omologatã utilizarea lui si în Olanda, Germania , Franta, SUA, Canada  si Marea Britanie. Neoficial, conform cercetãtorilor care combat "Codex Alimentarius", folosirea produselor cu initium sporeste cu pânã la 65% rata riscului de cancer de colon, substantã care intrã rapid în combinatii chimice, devenind rezidualã în organism. De pilda 1 mg de initium intrat în organism o singurã datã se eliminã în aproape un an. Or, dacã acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, asa cum INITIUM ajutã la cresterea rapidã a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la mãrirea tumorilor maligne. 
 
http://www.pressreleasepoint.com/first-approval-worldwide-fungicides-initium%C2%AE-wine-and-vegetables
 

Pe acest site, BASF-ul se lãuda pe 11 ianuarie !!!!!! cã pentru prima datã în lume a fost autorizat într-un timp record fungicidul Initium care în România va fi vândut sub numele Enervin T .

 

 

Atentia la faina de Titan !

TOATA APRECIEREA PENTRU AUTORITATILE CARE AU AUTORIZAT PENTRU BINELE POPULATIEI INTRODUCEREA IN ROMANIA A FUNGICIDULUI INTIUM / ENERVINT PRODUS DE BASF GERMANIA.

ESTE CAZUL SA NU RAMANEM NUMAI LA O ATITUDINE COTEMPLATIVA FATA DE MODUL CUM GANDESC GUVERNANTII PENTRU STAREA NOASTRA DE SANATATE !!!